Acasă Economic Prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu vorbește despre drama fermierilor din Timiș

Prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu vorbește despre drama fermierilor din Timiș

339
DISTRIBUIȚI

Prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu a fost decanul Facultății de Horticultură și Silvicultură din cadrul USAMVB, iar din 2012 de când a ieșit la pensie, lucrează 250 de ha la Giarmata, unde cultivă grâu, porumb, floarea soarelui și soia, dar deține și o grădină de legume. Înainte de 1989, prof. Lăzureanu a coordonat mulți ani activitatea agricolă din Timiș. El a fost secretarul Comisiei Agricole Judeţene și directorul general al Direcţiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară, Silvicultură şi Gospodărirea Apelor din județul Timiş.

Peste 6.000 de kg de grâu la ha, dar nu vinde nimic!

Lăzureanu a obținut peste 6.000 de kg de grâu la ha, dar nu vinde nimic, decât atunci când prețurile se vor mai stabiliza. El a aplicat o tehnologie adaptată la terenul defalcat pe parcele, așa cum îl are, cu fertilizări și tratamente aplicate la timp, care au avut o eficiență maximă, iar cultura nu s-a confruntat cu boli și dăunători. Singurii dușmani naturali au fost porcii mistreți și căprioarele care au mai diminuat din plante, dar în final totul a ieșit bine, iar rezultatele sunt pe măsura muncii. ”Sunt mulțumit pentru producția obținută la grâu, dar greutatea hectolitrică e mai scăzută decât anul trecut, fiindcă la umplerea bobului a fost seceta mare și continuă să existe această seceta excesivă. Din punct de vedere calitativ proteină s-ar putea să fie în standard, dar greutatea hectolitrică nu va ajunge la 77 – 80, dar ne apropiem de 75 -76. Am o magazie unde pot depozita 250 de tone de grâu pe care îl voi ține să îl vând pe la începutul anului viitor, prin februarie -martie, pentru a avea banii necesari desfășurării campaniei de primăvară. Restul producției de grâu o voi vinde, dar nu acum când prețul este de 820 – 830 lei tona”, este de părere profesorul.

Porumbul și soia suferă cel mai mult, dar și legumele

Din cauza lipsei precipitațiilor, Lăzureanu crede că porumbul și soia nu vor reuși să se salveze, dar el se teme și de situația tot mai gravă din grădina de legume. El a mai amintit că, anul trecut în luna iunie, în Timiș, a plouat 90-120 litri pe ha, iar anul acesta au fost în luna iunie numai 23 de litri la ha, dar veniți în 3 reprize, adică în zile diferite, ceea ce a făcut să se diminueze și mai tare efectul benefic al ploii. Până în 11 iulie, nu a căzut niciun strop de apă în Timiș. În 2020 în luna iulie, au fost 136 de litri. ”Așadar ne aflăm într-o secetă puternică și persistentă, mai e ales pentru culturile prășitoare – floarea soarelui, porumb și soia. Suferim din cauza secetei. Eu am stat mereu lângă combină. În iulie am avut temperaturi și de 38 de grade la umbră, dar în câmp se apropiau de 50 de grade”, este de părere fermierul.

Porumbul suferă cel mai mult din cauza secetei. De aceea plantele și-au luat măsuri de precauție și și-au redus suprafață foliară pentru a reduce evaco-respirația. O plantă pierde 1,5 – 2 litri prin evaco-respirație în condiții normale, dar pe seceta cantitatea este mult mai mare. A două cultură care suferă foarte mult este soia. De aceea creșterea este încetinită, dar la temperatura de 38 de grade avortează florile. Pe de altă parte floarea soarelui arată bine în iulie, rezistă mai bine la secetă, dar la baza plantei frunzele au început să se usuce. Ploile care au mai căzut în ultimele zile sunt utile, dar nu sunt de ajuns. De luni încep iarăși să crească temperaturile de peste 35 de grade la umbră, care vor reîncepe să pârjolească astfel culturile prășitoare: porumbul și floarea soarelui.

Lăzureanu și-a făcut și o grădină de legume la 4 km de Timișoara, pe lângă cele 250 de ha unde practică cultura mare. Din păcate, legumele sunt foarte mult afectate din cauza lipsei apei. Florile de fasole boabe au avortat și seceta le-a afectat mult și pe vinete și pe tomate. O altă legumă care suferă este cartoful. Banatul nu este o zona de creștere a cartofilor, fiindcă temperaturile în câmpie sunt foarte ridicate. Migrarea nutrienților din frunze în tubercul are loc pe nopți răcoroase. În iulie temperaturile de multe ori au ajuns dimineața până la 22 de grade. Timp de 30 de zile au fost temperaturi noaptea cuprinse între 19-22 de grade. ”Dezastru pare complet. Cea mai mare problema este faptul că fermierii nu se prea pot ajută singuri în această criză a apei și autoritățile nu îi întreabă dacă se descurcă sau au nevoie de ajutor. Noi avem două râuri importante Bega și Timișul care ar putea ajuta mult agricultura, fiindcă sunt două surse de apă excelente. Grav este că în programul de reziliența nu s-a propus nimic pentru construcția sistemului de irigații. Vor în continuare să importăm toate produsele agroalimentare și să îi mențină pe fermierii români slabi și neputincioși. Asta e drama noastră și sunt foarte dezamăgit”, atenționează prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu.

 

 

 

Comentarii

comentarii