Prof. univ. dr. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, atrage atenția că, până când sistemul integrat de întreprindere agricolă nu va fi implementat la scară largă și în țara noastră, agricultura nu își va atinge adevăratul potențial. În acest moment, sistemul funcționează bine într-un procent foarte mic, de nici 5%, iar cap de afiș este Combinatul agro-industrial Curtici.
Doi indicatori economici negativi periculoși
”Combinatul agroindustrial de la Curtici este cel mai bun exemplu de agricultură integrată, care cuprinde atât domeniul vegetal, cât și cel zootehnic. Ai materia primă (hrana produsă tot în fermă), o iei și o dai la animalele care cresc, apoi le sacrifici și le valorifici tot prin rețeaua proprie de desfacere. La Curtici se merge pe două direcții: bovină-carne-lapte și porcine – carne-preparate de carne. În plus, Muscă își permite să fie și un autofinanțator.
În România, acest sistem nu știu dacă depășește 5%, poți să numeri pe degete întreprinderile integrate cu vegetal și animal cum este combinatul de la Curtici. Nici cooperativele nu funcționează așa cum ar trebui. Aici este nevoie de parteneriate economice în interior care să meargă foarte eficient, atunci cooperativa va activa bine și în exterior”, spune prof. Tabără.
Prin urmare, pentru a stimula introducerea sistemului integrat în agricultura din țara noastră, prof. Tabără a decis să îi facă membri de onoare ai ASAS pe fermierii care au reușit să implementeze foarte eficient acest sistem. ”Dimitrie Muscă este un model nu numai pentru agricultura din România, ci și din Uniunea Europeană și merită să fie membru al ASAS. De asemenea, domnul Popa da la Transavia a mers cam pe același model. Cred că el nu are atâtea magazine de desfacere câte are domnul Muscă, fiindcă vinde prin supermarketuri”, a explicat președintele ASAS.
Tabără spune că a circulat mult prin lume, a vizitat întreprinderi agricole care funcționează extraordinar de bine în sistem integrat și a încercat să îl promoveze și în România. Profesorul a mai precizat că sistemul israelian și cel italian sunt foarte eficiente. Potențialul real al Italiei este de numai 44% din cel al României, dar cu toate acestea, agricultura are o forță de producție foarte mare, din cauza că sistemul integrat a fost adaptat foarte bine.
Atât timp cât România are cei doi indicatori fundamentali pentru o economie, dar negativi, treaba nu va merge bine niciodată. Este vorba de importurile masive, care de la an la an tot cresc, ajungând la aproape la 3 miliarde de euro, și valoarea foarte mică a producției agro-alimentare.
Ce înseamnă agricultura integrată?
Agricultură integrată înseamnă a folosi sistemul intern al fermei în crearea produselor cu valoare adăugată mare, plus să existe o legătură strânsă dintre producător și consumator, să respecte traseul scurt al produsului din fermă în farfurie, fără intermediari și chiar fără procesatori, spre binele și sănătatea consumatorului. Totul ar trebui să meargă direct și cât mai scurt de la producătorul agricol, la consumator.
Profesorul a mai explicat că atunci când a fost președintele comisiei de agricultură a avut multe discuții în legătură cu aceste subiecte. De exemplu, inițierea legii nr. 381, cu privire la relația fermierilor cu supermarketurilor de la el a pornit, dar nu a fost dusă până la capăt. Dacă legea ar fi fost făcută cum trebuie, atunci, altfel ar fi mers colaborarea cu hipermarketurile, iar producătorii agricoli ar fi reușit să își vândă produsele mult mai ușor pe această rețea.
Acum foarte puțin agriculturi reușesc să acceseze hypermarket-urile, fiindcă ei trebuie să îndeplinească unele condiții care sunt imposibil de pus în practică. De aceea găsim în hypermarket-uri roșii din Turcia, Spania și Olanda, și nu din România, fiindcă acolo aceste sistem integrat funcționează foarte bine, iar fermele sunt foarte puternice și au capacitatea de a produce mult.
”Noi nu vom putea înregistra o creștere mare a producției în agricultură, chiar dacă avem ferme mari în Insula Mare a Brăilei. Acolo, dacă ar exista investiții integrate de tip Muscă, atunci veniturile și afacerile ar crește mult.
Asta o spune și domnul academician Păun Ioan Otiman. În sudul țării fermele care produc numai materie primă sunt extrem de vulnerabile. De exemplu, anul acesta a venit seceta și ele se află în pericol, iar asta nu e în regulă. În timp ce o afacere de tip Muscă ar rezista doi-trei ani, fără problemă, cu un tip de agricultură integrată, într-o asemenea criză. Ne referim numai de întreprinderile mari agricole care pot face integrare”, este de părere președintele ASAS.
