Un grup de 14 persoane care beneficiază de protecţia statului român, refugiaţi din Siria şi Afganistan au participat în perioada 19 – 23 august 2018 într-o tabără de cunoaştere a culturii româneşti, învăţare a limbii române şi vizitarea de atracţii turistice din zona de Vest a ţării, organizată de Centrul Regional de Integrare AIDRom Timişoara.
Grupul cu vârste între 2 ani şi 50 de ani a locuit pentru 4 nopţi la poalele Muntelui Mic, în localitatea Borlova, într-o casă de vacanţă pusă la dispoziţie de o biserică din Timişoara. Refugiaţii au explorat staţiunea montan Muntele Mic, staţiunea Herculane, Biserica Piatra Scrisă, Cascada Bigăr şi Cazanele Dunării.
- 25 ani, refugiata din Afganistan: „Plimbarea cu barca pe Dunăre, la Cazane, a fost cel mai frumos loc din România unde am fost. Mă bucur mult să fiu aici, mai ales că săptămâna aceasta noi, în Afganistan sărbătorim Eid Al-Adha – o sărbătoare importantă islamică. Noi sărbătorim împreună cu familia şi aşa ne-am simţit şi aici.”
Participanţii au luat parte şi la alte activităţi educaţionale de practicare a limbii române şi conversaţie. O modalitate informală folosită de Centrul Regional de Integrare AIDRom Timişoara este „International Caffe” unde migranţii trebuie să răspundă la un set de întrebări în limba română, într-un format de cafenea şi prin schimbarea partenerilor de conversaţie. Şi gătitul poate fi o modalitate bună de conversaţie în limba română şi învăţarea de noi cuvinte. „Lunch Club” presupune ca migranţii să propună o reţetă de gătit, în limba română, după care să pregătească lista de ingrediente şi apoi să cumpere şi să gătească mâncarea propriu-zisă. Aceste metode folosite cu succes în procesul de integrare a refugiatilor în ţări europene sunt folosite cu succes în relaţionarea cu persoanele refugiate în Timişoara.
Flavius Ilioni Loga, manger CRI AIDRom Timişoara, spune că „ Această tabără de 5 zile am dorit să fie mai mult decât o excursie de descoperire a României, ci şi o posibiltiate de a învăţa mai multe despre culturala şi tradiţiile româneşti pe de-o parte, şi de a descoperi moştenirea culturală a migranţilor stabiliţi în Timişoara. Prin artă, muzică, gătit, jocuri am vrut să construim punţi între comunităţi şi să îmbunătăţim nivelul de integrare în societatea timişoreană a refugiaţilor care au primit protecţia statului român.”
Toti refugiaţii participanţi la această tabără locuiesc de mai mulţi ani în România şi vorbesc limba română. O parte dintre adulţi lucrează, iar copiii participă la cursuri şcolare în instituţii de învăţământ din Timisoara. O tânăra refugiată din Afganistan este înscrisă la Facultatea de Informatică la Universitatea Politehnica, pe locuri bugetare.
Tabăra a fost organizată în cadrul proiectului “Integrare ACUM – Abordări complexe și unitare pentru migranți”, implementat de AIDRom – Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România în parteneriat cu Asociaţia Filantropia Oradea, proiect finanţat de Uniunea Europeană şi Inspectoratul General pentru Imigrări, prin Programul Naţional – Fondul Azil, Migraţie şi Integrare.
În anul 2017, în România au fost depuse 4.820 de cereri de azil, în creștere față de anul trecut cu 161%. În Timişoara, au fost depuse 3.164 de cereri de azil. La finalul lui 2017, in Timisoara locuiau putin peste 200 de refugiati preponderent din ţări ca Siria, Afganistan şi Irak.
