Expoziția de artă Corneliu Baba a fost deschisă în premieră la Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, vineri 15 noiembrie, de la ora 18.00, și a avut a avut un succes extraordinar.
La evenimentul care a avut loc în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, au ținut să fie prezent mulți iubitori de pictură, în frunte cu președintele CJT, Călin Dobra, care a avut următorul mesaj:
”Expoziția se desfășoară cu sprijinul doamnei Maria Albani și îi mulțumesc că a adus la Muzeul Banatului o astfel de expoziție, unde se află pentru prima dată. Acesta este unul dintre rolurile CJT, să sprijine și arta. O asemenea expoziție este foarte importantă pentru Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii. Sunt convins că o continuitate a acestei expoziții foarte importante pune Timișul și Timișoara pe harta culturii europene și mondiale. Mă bucur că asemenea opere de artă ale maestrului Corneliu Baba se află la Muzeul Banatului”.
Maria Albani a amintit că un număr de 112 de lucrări semnate de Corneliu Baba – desene, eboșe, schițe, studii – unele expuse o singură dată la Muzeul Național de Artă a României, altele deloc, au ajuns la Timișoara și vor contura una din cele mai complexe expoziții privind opera marelui artist național.
De asemenea, criticul de artă Pavel Șușară a venit tocmai de la București pentru a prezenta bănățenilor opera grafică a lui Corneliu Baba.
”Când se revoltă însă, şi nu sunt rare aceste momente, revolta lui este fundamentală. El se manifestă atunci radical, iar lucrările care dezvăluie acest fapt arată cu totul altfel, atât din punct de vedere narativ, cât şi din punct de vedere plastic.
Iconografic, scenele de revoltă nu pot fi decât scene de grup, iar ca modalitate de tratare ele sunt opuse ideii de ceremonial şi de încremenire într-o gestică la limita ritualului.
Revolta nu este însă niciodată la Corneliu Baba o stare pură şi o acţiune sălbatică. Dublată întotdeauna de durere, de o anumită descompunere lăuntrică, ea capătă, simultan, înfăţişarea pierderii de sine, a disperării şi a spaimei.
Şi aceasta din pricina faptului că pictorul nu mai face aici un portret de grup, şi nici măcar portretul unui grup, ci schiţa vagă a unei stări care trece dincolo de orice configuraţie obişnuită.
Durerea şi revolta, din perspectivă morală, distorsionează şi alterează orice expresie, iar din perspectivă plastică reduce totul la pete mari, decupează volume şi suprafeţe puternice şi îi imprimă tuşei o mişcare alertă, de o dinamică apropiată celei gestualiste.
Iar autoportretul este un fel de sursă, de imagine arhetipală pentru întreaga portretistică. Cea de-a doua este o subdiviziune, un derivat, dar unul de o anvergură excepţională, şi anume portretul cu o anumită identitate, în cele mai multe cazuri al unor mari personalităţi culturale sau persoane publice, în imediata lui vecinătate este portretul unor membri ai familiei artistului al unor oameni apropiaţi sau din cercul său de cunostinţe, sau cel anonim, vehiculul unor psihologii şi al unor caractere fără o identitate anume, dar identificate generic ca prezenţe umane cu un statut irepetabil, salvate din amorf prin consacrare artistică”, a explicat Pavel Șușară.
În final redăm din însemnările maestrului Corneliu Baba în jurnalele sale:
„Ideea care m-a urmărit este că şansa picturii mele a fost tocmai dezavantajul de a trăi în Est şi de a participa la toate coşmarurile acestei epoci, care mă urmăresc obsesiv în drama picturii mele. Fantezia mea avea nevoie de un drum sinuos, de drama umană, văzută în toată cruzimea, violenţa şi laşitatea care continuă să umple, de-a lungul secolelor, Istoria”, scria maestru Corneliu Baba, în propriul jurnal, în ultimii ani de viaţă, în traducerea lui Radu Șușară.
Altă dată maestru a mai scris:
”Printre scenariile de atâtea ori tragice ale socialului m-am strecurat cum am mai spus-o, cu paleta în mână fie copil, fie tânăr romantic, matur controversat sau ca în zilele acestui contorsionat sfârşit de veac bătrân, sprijinit de o cârjă şi de braţul femeii ce însoțeşte de aproape jumătate de secol visurile mele de pictor”.
Expoziția este realizată cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și va putea fi vizitată până în 31 ianuarie 2020.
