În ședința de marți, 15 iunie, consilierii locali din Timișoara au aprobat regulamentele pentru sprijinirea reabilitării clădirilor istorice din Timișoara și pentru supraimpozitarea celor degradate. Au fost ușoare contre în alianța USR PLUS – PNL, dar mari emoții în privința aprobării nu au existat.
Cele două proiecte privind clădirile au fost prezentate de primarul Dominic Fritz încă din 11 mai, iar pe 8 iunie a avut loc și dezbaterea publică. Regulamentul de sprijin prevede două tipuri de sprijin: 20% din valoarea lucrărilor eligibile sub formă de finanțare nerambursabilă + 80% rambursabil, în cazul clădirilor monument istoric, și 50% rambursabil + 50% suportat de proprietari, în cazul celor din situri istorice. În ambele cazuri, pentru suma rambursabilă ar urma să se încheie un contract de ipotecă imobiliară.
Noul regulament de supraimpozitare a suferit, față de precedentul, doar mici modificări de formă, cele mai importante legate de modul de aplicare și de faptul că, odată majorat impozitul, acesta rămâne la fel până la reabilitare. De menționat că sunt vizate toate clădirile și terenurile din Timișoara, nu doar clădirile istorice și nu doar cele din zona centrală.
„Prin această nouă procedură am încercat să reparăm câteva dintre probleme din vechea procedură. Nu erau probleme majore, dar, din păcate, procedura veche nu a fost respectată nici așa cum era. (…) Odată stabilită supraimpozitarea, ea este valabilă până la remedierea deficiențelor constatate. În cazul în care se anunță începutul lucrărilor și acestea nu se execută până la termenul stabilit prin autorizație, proprietarii vor fi supraimpozitați retroactiv”, a explicat, în legătură cu supraimpozitarea, Paula Romocean, consilierul local USR PLUS care s-a ocupat de formularea regulamentului.
„Ne întoarcem la acel sistem de supraimpozitare la terenurile și clădirile neîngrijite. Atenție, nu vorbim doar de terenuri și clădiri istorice sau doar clădiri din centru! De fapt, în tot orașul, proprietarii au obligația să își țină terenul îngrijit și clădirea îngrijită. Avem această procedură cu Poliția Locală, cu Direcția de Urbanism, care până în 31 iulie, anul acesta, va emite notificări și proprietarii au până la sfârșitul anului să anunțe fie începerea lucrărilor, fie să anunțe remedierea problemelor. În decembrie, o să constatăm dacă proprietarii s-au conformat sau și vom vota individual aceste HCL-uri de supraimpozitare de 300%, 400% sau 500%”, a completat Fritz.
„Prin această nouă propunere de regulament de sprijin financiar, am modificat cotele de grant pe care primăria o va acorda, în ideea de sprijini (reabilitarea a – n.r.) cât mai multe clădiri, în contextul Capitală Culturală. De asemenea, am încercat să lămurim problema gradului de risc seismic, unul din motivele pentru care programul inițial nu a funcționat. Cei care au participat la dezbaterea publică au primit destul de bine programul. Bineînțeles că sunt o grămadă de necunoscute și vom vedea pe parcursul aplicării acestuia, dacă va mai necesita modificări de formă sau de fond”, a precizat Romocean, în legătură cu celălalt proiect.
Liberalii au considerat că, în cazul supraimpozitării, nu se schimbă prea multe față de vechiul regulament, iar în cazul celui pentru sprijin, că nu sunt prea avantajoase condițiile pentru proprietari, că nu ar fi legală finanțarea rambursabilă, nici măcar printr-un credit de ipotecă, dar și că schimbarea de regulament îi discriminează pe cei care au dorit să aplice pe vechiul regulament. Totuși, consilierii locali PNL au spus că votează cele două inițiative.
„Modificările la procedură (cea de supraimpozitare – n.r.) sunt nu minore, ci ultraminore în momentul de față. Nu se schimbă prea multe”, a punctat Dan Diaconu. „Se schimbă doar în așa măsură încât să ne asigurăm că nu mai pierdem procesele”, a răspuns viceprimarul USR PLUS Ruben Lațcău. Liberalii au cerut ca, pe viitor, rezultatele procedurii să fie analizate nu în funcție de procesele pierdute, ci de numărul de schele apărute în zonele cu clădiri istorice.
„Aș spune că regulamentul pe care îl propuneți are grave probleme de legalitate din punctul meu de vedere. Eu am dubii fundamentale cu privire la existența unei finanțări rambursabile din partea unei autorități publice locale, lucru care probabil se va dovedi în timp. În al doilea rând, programul este mult, mult mai dezavantajos pentru proprietari decât cel anterior. Costurile, în cazul în care primăria execută aceste lucrări pentru un proiect al proprietarului, cresc semnificativ față de momentul în care ar putea să și-l facă pe forțele proprii, ori sprijinul financiar, de 0 sau 20%, din punctul meu de vedere, nu este atractiv pentru proprietari. Nu în ultimul rând, iluzia că se pot aplica ipoteci la palate cu 130 de apartamente, pentru fiecare apartament în parte, eu cred că e departe de orice posibilitate de a se întâmpla”, a rezumat Diaconu nemulțumirile liberalilor.
Și avocata Roxana Iliescu, PRO România, a spus că nu pricepe temeiul legal pentru acea finanțare nerambursabilă sub forma unui credit ipotecar. În plus, s-a mai stabilit că proprietarii care au început să își reabiliteze clădirile pe vechiul regulament, vor beneficia de condițiile stipulate în acela.
Cei de la USR PLUS au dat replică. Romocean a spus că a fost folosit „un mix de legi” pentru alcătuirea regulamentului, iar Răzvan Negrișanu a adăugat că, decât un program care dă un grant mai mare, dar neaplicabil, mai bun este unul cu finanțări nerambursabile mai mici, dar posibile. Cu toate că au considerat că „nu poți lua doar ce îți place din fiecare lege”, liberalii au spus că vor vota.
Au mai fost mici contre referitoare la imboldul pe care cele două regulamente le vor avea asupra investițiilor private în reabilitări, dar, până la urmă, consilierii locali s-au pus de acord că rezultatele se vor vedea de abia în viitor. Cum pe vechiul regulament de sprijin mai erau 19 dosare în diferite stadii – 18 incomplete, dar nu neapărat respinse, și unul aproape de finalizare –, indirect s-a stabilit ca acest număr să fie cel de referință.
Ambele regulamente au fost aprobate într-un final, cel de supraimpozitare cu 19 voturi „pentru”, unul „împotrivă” și patru abțineri, iar cel de sprijin, cu 18 voturi „pentru” și cinci abțineri.
