Într-o scrisoare deschisă cu titlul, „Copy-paste sau apatie civică?”, mai mulți studenți din primul an al masterului de Politici Publice și Advocacy al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara reclamă faptul că regulamentul de voluntariat propus Consiliului Local Timișoara ar avea câteva neajunsuri și neclarități. Joi, 18 martie, studenții vin, astfel, cu întrebări și observații pentru primarul Dominic Fritz.
„Regulamentul de Organizare și funcționare a activității de voluntariat din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara și al serviciilor publice din subordinea Consiliului Local al Municipiului Timișoara, conform Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România” este momentan în stadiul de proiect de hotărâre, postat pe site-ul primăriei, dar nesupus încă votului consilierilor locali. Studenții doresc să „semnaleze câteva neclarități și ambiguități ale acestuia, cu obiectivul de a supune acest proiect unei analize atente, scopul fiind elaborarea de politici publice predictibile, integrate, care pot diminua, încă din faza incipientă, potențialele riscuri”.
Aceștia amintesc că inițiative asemănătoare au fost adoptate și în „orașe cu administrații liberale, precum Oradea (2005), Arad (2011), Cluj-Napoca (2014) sau, chiar mai recent, în Sectorul 1 din Capitală, unde actuala administrație condusă de doamna Clotilde Armand, USR, a modificat și completat Hotărârea de Consiliu Local pentru organizarea și desfășurarea activității de voluntariat, adoptată în mandatul primarului Dan Tudorache, PSD”. Tocmai de aceea, ar fi neclar, spun studenții, dacă au fost luate în calcul aspecte precum specificul regiunii sau rezultatele celorlalte instituții în elaborarea celui propus la Timișoara.
În ideea că aceste regulament naște incertitudini, studenții Chiriac Iuliana Alina, Ciobanu Devid-Raul, Drăgănesc Adriana Nicoleta, Martin George, Mihai Ion, Pătrașcu Mădălin, Rada Bianca, Szőgi Roxana-Elena și Șuteu Debora îi trimit lui Fritz următoarele întrebări și observații:
„1. Având în vedere existența unor inițiative similare și în alte localități / sectoare ale capitalei, adoptate prin Hotărâri de Consiliu Local și puse în practică de câțiva ani, ați analizat rezultatele și impactul pe care acestea l-au produs în comunitățile respective? V-ați asigurat că proiectul inițiat de Primăria Municipiului Timișoara nu reprezintă doar o preluare a unor idei propuse de alte primării, ci o soluție adaptată nevoilor locale din Timișoara?
- Regăsim în documentul oficial menționat, la art. 5, alin. 1 faptul că activitatea de voluntariat se va desfășura sub conducerea unui coordonator de voluntari. Conform art. 3, alin. g) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România: «coordonatorul voluntarilor este voluntarul sau angajatul organizației-gazdă….», drept pentru care vă adresăm următoarele întrebări:
(1) Coordonatorii de voluntari vor fi angajați sau voluntari? Cum va fi asigurată implicarea și responsabilitatea unui coordonator de voluntari care este la rândul lui voluntar?
(2) Care este numărul de coordonatori preconizat pentru desfășurarea optimă a activității? Care sunt sursele de finanțare și impactul asupra bugetului pentru crearea acestor posturi?
- Regulamentul, deși bine structurat, prezintă sincope în ceea ce privește asigurarea unui comportament echilibrat din partea voluntarilor, astfel încât să poată fi combătute eventuale atitudini agresive, justițiare sau vindicative. În contractul de voluntariat din cadrul regulamentului rubrica sancțiunilor este opțională și nu este clar reglementată. Cunoaștem principiul nemo censetur ignorare legem, dar considerăm că acest articol trebuie să fie definit clar în cadrul regulamentului în cauză.
- Activitățile enumerate în capitolul despre domeniile de activitate, cu precădere cele care țin de sesizări, pot fi întreprinse de cetățeni prin intermediul unei platforme/aplicații sau/și a unei linii telefonice dedicate. Este oare necesar acest contract (n.r. cel de voluntariat)
între cetățean și Primărie pentru a putea transmite diferite informații? Abordând altă perspectivă, dacă unul din rolul voluntarilor ar fi să preia de la cetățeni astfel de informații, care sunt asigurările că voluntarul desemnat nu va pierde informațiile pe traseu? Cum vor fi abordate aspectele legate de GDPR?
- Cum se raportează Primăria Municipiului Timișoara la persoanele asistate social? Există o viziune prin care acestea pot întreprinde acțiuni care să contribuie la îmbunătățirea și rezolvarea aspectelor din cele enumerate ca domenii de interes?
- Cum se raportează noua administrație locală la Consiliul Consultativ al Primăriei Timișoara? Care este în viziunea municipalității scopul acestei structuri? Cum ar putea ajuta și susține Consiliul Consultativ un astfel de proiect – o mare parte dintre membri fiind voluntari? Au fost sondate păreri ale marilor entități care coordonează voluntarii în Timișoara, precum Fundația Județeană pentru Tineret Timiș?
- Cum poate face Primăria Municipiului Timișoara, ca instituție publică, să nu genereze un sentiment de repulsie și gust amar față de ceea ce înseamnă activitatea de voluntariat (într-un mediu ostil creat datorită unor coordonatori nepregătiți)?
- În Referatul de Aprobare a Proiectului de Hotărâre susțineți necesitatea creării unei sinergii între cetățean și administrația publică locală, construirea acestei comunități fiind posibilă doar prin implicarea voluntară și activă a cetățenilor, afectată de gradul în care structurile locale încurajează participarea lor. În acest context, ținând seama și de prevederile art. 7 din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, considerăm că lipsa termenului limită, a locului și modalității prin care cei interesați pot trimite propuneri sau opinii cu valoare de recomandare, impactează negativ acest demers destinat colaborării cu cetățenii.
În încheiere, vă adresăm metaforic problemele de pe Strada VIITORULUI din Timișoara, o stradă cu iluminat stradal aproape inexistent, cu noroi la fiecare ploaie și cu persoane care și-au însușit
locuri de parcare. Iată problemele ce se regăsesc, la nivel de concept, în toate proiectele din viitor. Acestea vor necesita analize din toate perspectivele și implicarea experților din domenii de resort. Vrem să transmitem ferm că ne dorim un oraș comprehensiv, care să țină cont de părerile cetățenilor și care să integreze dezbaterea publică și implicarea mediului universitar ca piloni de bază ai dezvoltării urbei.
Ne-am bucura dacă expertiza și aportul mediului academic cu experiență în administrație și politici publice, chiar de la noi de-acasă, din Timișoara, s-ar regăsi în demersurile decidenților de aici încolo”.
