Acasă Actualitate Restanţele la subvenţii îi îngroapă pe fermierii mici din Timiş

Restanţele la subvenţii îi îngroapă pe fermierii mici din Timiş

434
DISTRIBUIȚI

“Aici e implicat Ministerul Finanţelor şi bine ar fi să nu se mai facă atâta gargară şi hau-hau şi ar plăti banii fermierilor”, a declarat Nicolae Oprea (foto), secretarul executiv al APCPT Timiş.
Campania agricolă e în plină desfăşurare în Timiş, dar condiţiile atmosferice şi lipsa banilor întârzie finalizarea lucrărilor.  “Campania agricolă în Timiş merge prost. O primă cauză este faptul că toate sunt scumpe, iar oamenii nu mai ştiu ce să facă. Sunt locuri unde merge treaba, dar sunt locuri unde nu merge. Majoritatea s-au lecuit de agricultură. Exploataţiile mari se descurcă, dar cele mici şi mijlocii, foarte greu. Suntem în întârziere”, a spus Nicolae Oprea, secretarul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş.

Să vină banii!

O altă problemă gravă a fermierilor o reprezintă întârzierea subvenţiilor agricole. În acest moment, sunt mari restanţe încă din anul 2009. Sunt societăţi care au primit hârtie să obţină banii, dar, fiindcă nu există fondurile, nu au încasat nimic. “Aici e implicat Ministerul Finanţelor şi bine ar fi să nu se mai facă atâta gargară şi hau-hau şi ar plăti banii fermierilor. Ei mai mult vorbesc, dar nu fac”, a subliniat Oprea. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) susţine că face eforturi să fie plătite toate datoriile restante din 2009. Până în prezent, au fost plătite 1,21 miliarde de lei din restanţe, din cauza resurselor bugetare limitate şi a epuizării plafonului financiar alocat pe trimestrul I de către Ministerul Finanţelor. Pe trimestrul II, au fost emise ordine de plată pentru 125 de milioane lei. “Să vină banii şi apoi să spună că da, au rezolvat problema. S-a făcut mare tam-tam şi nu au primit decât puţini fermieri. Probabil că urmează să se dea aceşti bani, fără a mai vorbi de restanţele mari care sunt în zootehnie”, a spus Oprea.

Două noi scheme de sprijin

În ceea ce priveşte creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, o primă măsură a fost stabilirea unui calendar clar al sesiunilor pe fiecare măsură din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, cu termenele, numărul de sesiuni şi bugetul alocat pe fiecare sesiune. Acest calendar se impune, astfel încât oricine doreşte să obţină fonduri europene să ştie cu mult înainte când va fi o sesiune, pe ce sumă şi în ce dată trebuie să depună proiectele. De asemenea, a fost lansată măsura 125, de dezvoltare a infrastructurii agricole şi forestiere, o măsură foarte solicitată de către agricultori. Pentru prima sesiune, ce se încheie pe 15 aprilie, este disponibilă suma de 148 de milioane de euro, urmând a mai fi organizată o sesiune în toamnă. Totodată, s-a lansat şi Axa 4 pe Programul Operaţional pentru Pescuit. În prezent, e în derulare o campanie de popularizare şi informare în a fermierilor.
Sunt disponibile peste 100 de milioane de euro, fonduri care vor fi utilizate pentru dezvoltarea locală a comunităţilor pescăreşti. Mai mult, MADR susţine că va lansa în cursul acestui an două noi scheme de sprijin pentru sectorul agricultură ecologică şi sectorul lapte.

Comentarii

comentarii