Acasă Actualitate Retim şi timişorenii plătesc 14 euro pe tona de deşeuri transportate la...

Retim şi timişorenii plătesc 14 euro pe tona de deşeuri transportate la Oradea

DISTRIBUIȚI

În mod aberant, fiindcă deponeul de la Ghizela, aflat la 60 de kilometri de Timişoara, nu e dat în folosinţă, în acest moment, Retim şi timişorenii plătesc 14 euro pe tonă pentru a transporta deşeurile la Oradea (170 km). Faptul că, de un an, autorităţile locale nu au găsit soluţiile pentru a da în utilizare groapa de gunoi, se judecă prin instanţe cu tot felul de firme şi încearcă să facă licitaţii nu sunt motivaţii reale vizavi de banii pe care trebuie să îi plătească timişoreanul.
Timişoara – un exemplu

Cu toate acestea, Mircea Matei, directorul Autorităţii Naţionale de Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC), prezent în Timişoara săptămâna trecută, a declarat că în România calitatea serviciilor de salubrizare este proastă fiindcă aceste servicii sunt ieftine.

Totuşi, Timişoara a fost dată exemplu, fiindcă serviciul de salubrizare şi sortarea gunoiului funcţionează bine.

El a adăugat că, la nivelul Uniunii Europene, preţul la salubrizare pe persoană este de 0,5 euro pe lună. Florin Cepănariu, directorul Retim, a replicat că e nevoie de raţiune şi echilibru în ceea ce priveşte impunerea taxei pe salubrizare cetăţeanului.

Trebuie să mai amintim că, atunci când vom intra în Schengen, circulaţia deşeurilor va fi liberă şi ţara noastră poate deveni un punct de depozitare a gunoaielor, bineînţeles, pe bani grei.

Oricum, în minim un an, legislaţia în domeniu va fi schimbată, iar regulile vor fi mult mai dure şi condiţiile mult mai greu de îndeplinit. Conform Retim, tendinţele de dezvoltare în domeniul tehnologiilor de depozitare a deşeurilor se concentrează pe limitarea cantităţilor de depozitate şi maximizarea folosirii de resurse naturale prin reciclare şi refolosire, extinderea vieţii depozitelor şi reducerea suprafeţelor ocupate de gunoaie, respectiv limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a producerii de levigat la depozitele de deşeuri.

De aceea, reducerea conţinutului biodegradabil al deşeurilor municipale rămase în amestec impune investiţii importante şi facilităţi de tratare specializate, care au costuri importante de operare şi tehnologii avansate. Pentru a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile ce intră în depozite şi emisiile în aer, este necesar să se accepte în depozite deşeu inert rezidual, cu un conţinut biodegradabil redus la cel mult 5%.

Cantităţi reduse de biodegradabil sunt atinse prin colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, reducerea cantităţii de hârtie, lemn şi textile existente în depozite, prin compostarea cantităţii maxime de deşeuri verzi şi alimentare, respectiv tratarea biomecanică şi incinerarea cantităţilor rămase.

Staţia de sortare

Staţia de sortare Retim, dată în folosinţă în 2010, investiţie de aproximativ 5,4 milioane euro, este situată pe o platformă de aproximativ 9.000 metri pătraţi, în zona de sud a Timişoarei.

Cantitatea de deşeuri pe care o poate prelucra este de 160.000 tone pe an. Staţia valorifică aproximativ 45% din deşeurile municipale şi este formată dintr-o hală în interiorul căreia sunt montate două linii de prelucrare, una destinată selectării manuale a deşeurilor reciclabile şi alta automată, destinată sortării deşeurilor valorificabile energetic.

În componenţa staţiei de sortare mai intră o clădire administrativă, un cântar pentru camioane, patru boxe pentru deşeuri de la agenţi economici şi patru boxe de containere pentru deşeuri de la populaţie.

Praful şi mirosurile emanate la descărcarea deşeurilor aduse pentru sortare sunt complet absorbite şi salubrizate prin intermediul unui ventilator radial, unor filtre de praf, unui filtru de cărbune activ şi unui turn de evacuare cu înălţimea de 15 metri.

Productivitatea staţiei este de aproximativ 20-25 de tone pe oră de material sortat. Nivelul de zgomot este de maxim 75 decibeli.

Comentarii

comentarii