Acasă Economic Revolta sindicatelor! Scrisoare deschisă către Comisia Europeană

Revolta sindicatelor! Scrisoare deschisă către Comisia Europeană

564
DISTRIBUIȚI

Patru confederații sindicale reprezentative la nivel național – BNS, Cartel Alfa și CSDR afiliate la ETUC – și o confederație patronală au trimis o scrisoare deschisă lui Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale din cadrul Comisiei Europene, în 5 iulie 2021.

Victor Stan, președintele BNS Timiș, a explicat că scopul documentului este pentru a arăta Comisiei Europene că în România se încearcă eliminarea și înlocuirea dialogului social, așa cum este el prevăzut în legislația română și a Uniunii Europene, cu un fel de dialog civic (ONG, structuri patronale nereprezentative), respectiv respingerea PNRR pe acest sector. ”Actuală coaliție de guvernare din România folosește oportunitatea reformelor prin PNRR pentru a afecta legitimitatea dialogului social din România prin includerea în acest proces a unor parteneri care nu sunt organizați și nu funcționează în baza legii dialogului social 62/2011. Dorim să informăm CE încă o dată cu privire la acțiunile persistente manifestate de Guvernul României împotriva partenerilor sociali reprezentativi”, spune Victor Stan.

Iată ce arată scrisoarea:

”Actuală coaliție de guvernare din România folosește oportunitatea reformelor prin PNRR pentru a afecta legitimitatea dialogului social din România prin includerea în acest proces a unor parteneri care nu sunt organizați și nu funcționează în baza legii dialogului social 62/2011.

Măsurile de reformă și propunerile de investiții formulate de Guvern în PNRR pentru îmbunătățirea dialogului social, conduc în fapt la slăbirea dialogului social. Unul din cele mai devastatoare efecte ale reformei dialogului social din 2011 a fost substituirea organizațiilor sindicale la nivel de bază cu ”reprezentanții salariaților”, aceștia din urmă nefiind obligați să parcurgă un proces de dobândire a reprezentativității, așa cum se întâmplă în cazul organizațiilor sindicale și totodată funcționând fără nici un fel de reguli stabilite de un cadru legal. Această substituire a diluat mult dialogul social la nivel de bază, a distrus organizații sindicale și a golit de consistență la nivel de drepturi foarte multe din contractele colective de muncă încheiate la nivel de întreprindere.

În acest moment se încearcă aplicarea aceleiași rețete pentru dialogul social național, dialogul social sectorial fiind deja de foarte multă vreme nefuncțional, că urmare nu mai reprezintă o miză. Se vizează astfel diluarea dialogului social prin  introducerea în acest proces a unor organizații care nu funcționează conform legii dialogului social, precum și slăbirea puterii și rolului organizațiilor parte a dialogului social.

Prin modul în care a fost elaborat PNRR Guvernul dă dovadă de o înțelegere mai mult decât deficitară a dialogului social, dar și de rea credință în abordarea acestui domeniu. Deși menționează dialogul social că fiind una din recomandările de țară, reprezentanții Guvermului,  au introdus prin PNRR o serie de măsuri de reformă și de propuneri de investiții de natură să deterioreze iremediabil dialogul social, așa cum este el înțeles conform Tratatului de funcționare a Uniunii Europene, precum și conform legislației actuale din România.

În ciuda clarității recomandărilor de țară, a legislației europene, dar și a legislației române,  Guvernul consideră că îmbunătățirea capacității ONG-urilor și implicarea unor structuri nereprezentative ale mediului de afaceri sau ale societății civile în elaborarea și implementarea politicilor publice reprezintă măsuri pentru punerea în aplicare a recomandării de țară privind dialogul social.

În formă actuală a PNRR Guvernul României:

 Introduce o diluare a dialogului social prin poziționarea ONG-urilor și organizațiilor nereprezentative ale mediului de afaceri că fiind parteneri de dialog social.

Creează confuzie în recunoașterea partenerilor de dialog social, prin introducerea noțiunii de dialog social și partener social cu referire la organizațiile neguvernamentale și/sau organizații ale mediului de afaceri nereprezentative și care au fost înființate și funcționează sub alt cadru legal decât cel a dialogului social.

 Creează o confuzie generalizată între dialogul civic și dialogul social și totodată între partenerii sociali și societatea civilă, mai mult se amestecă dialogul social cu consultarea publică.

În fapt prin PNRR se propune substituirea în cadrul dialogului social a partenerilor tradiționali – organizațiile patronale și  sindicale reprezentative– cu ONG-urile, actori ai dialogului civic. Pe de altă parte ONG-urilor nu li se impun nici un fel de criterii de reprezentativitate, textul PNRR fiind, intenționat sau nu, plin de confuzii și ambiguități în ce privește modul de structurare a dialogului social și a criteriilor de selecție și participare a actorilor ce pot participa în cadrul dialogului social.

Având în vedere cele mai sus menționate solicităm Comisiei Europene să respingă măsurile de reformă și propunerile de investiții din PNRR-ul transmis de România, referitoare la dialogul social, dialogul civic, consultare publică, implicarea ONG-urilor și a organizațiilor mediului de afaceri nereprezentative în elaborarea și implementarea politicilor publice și totodată să ceară Guvernului să discute acest pachet de măsuri cu partenerii sociali reprezentativi, așa cum sunt ei recunoscuți în conformitate cu legislația europeană dar și cu legislația din România și totodată să propună un set de măsuri de reformă și propuneri de investiții pentru îmbunătățirea dialogului social agreat cu partenerii sociali.

Atașăm prezenței adrese, pentru clarificare, o prezentare pe larg a modului în care măsurile de reforma propuse prin PNRR afectează dialogul social”, se arată în document.

Comentarii

comentarii