Acasă Actualitate România se pregăteşte pentru criza refugiaţilor. Guvernul vrea să le ofere 808...

România se pregăteşte pentru criza refugiaţilor. Guvernul vrea să le ofere 808 lei lunar refugiaţilor care nu mai au loc în centrele de cazare ale MAI

415
DISTRIBUIȚI

Guvernul vrea să le ofere refugiaţilor care nu mai au loc în centrele de cazare ale MAI 808 lei lunar, de persoană, ca să închirieze o locuinţă, cu aproape 80% mai mult decât în prezent, conform unui proiect de act normativ lansat în dezbatere publică la 17 august. Fără să indice explicit criza din Afganistan, MAI semnalează că în perioada următoare se aşteaptă ca valurile migratorii să îşi continue deplasarea spre Europa, “în contextul geopolitic şi geostrategic actual”.

La 17 august, MAI a lansat în dezbatere publică un proiect de HG pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1251/2006.

Sintetic, proiectul prevede majorarea sumelor acordate de guvern refugiaţilor care nu au loc în spaţiile de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), ca să-şi acopere cheltuielile cu chiria şi întreţinerea locuinţei închiriate.

Concret, IGI va putea acorda, sub forma unor sume forfetare, solicitanţilor de azil care nu mai au loc în centrele de cazare ale MAI, 808 lei pe lună, de persoană, pentru închirierea unei locuinţe. Spre comparaţie, în prezent aceştia primesc 450 de lei (lunar, de persoană) pentru chirie din partea guvernului, iar această valoare nu a mai fost actualizată din anul 2016.

De asemenea, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere, migranţii vor primi 145 de lei pe lună, de persoană, pe perioada sezonului de vară, şi 185 de lei pe lună, pe persoană, – în sezonul de iarnă, se arată în proiectul de act normativ.

Spre comparaţie, în prezent, guvernul oferă 120 de lei pe lună, pentru o persoană care nu are loc în centrele de cazare ale IGI, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere pe timp de vară şi 155 de lei pe lună, per persoană– pentru sezonul de iarnă, potrivit HG nr. 1251/2006, consultată de Economica.net.

Pe de o parte, numărul cererilor de protecţie internaţională ar putea creşte proporţional şi în strânsă legătură cu creşterea numărului de străini care ar tranzita teritoriul ţării noastre, de la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, explică MAI.

Pe de altă parte, MAI semnalează că în perioada următoare se aşteaptă ca valurile migratorii să îşi continue deplasarea spre Europa, în situaţia geopolitică şi geostrategică actuală din regiune şi din lume.

În ţară avem şase centre regionale de proceduri şi cazare a solicitanților de azil, localizate la Timişoara, Şomcuta Mare din judeţul Maramureş, Rădăuţi (în județul Suceava), Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti. Acestea au o capacitate totală de cazare de 1.100 de locuri, care poate fi extinsă până la 1.362 de locuri, spune MAI.

În ultimii ani, ne confruntăm, pe de o parte, cu creşterea numărului cererilor de protecție internațională înregistrate în ţara noastră,  care a sporit presiunea asupra sistemului naţional de primire şi cazare a refugiaţilor, şi, pe de altă parte, a luat amploare şi migraţia ilegală, semnalează MAI în proiectul de act normativ.

Atunci când se depăşeşte capacitatea de cazare în centrele de primire şi cazare pentru solicitanţii de azil, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) le poate acorda acestora o sumă de bani ca să închirieze un spaţiu de locuit sau poate contracta servicii de specialitate pentru cazarea lor în locaţii individuale sau colective, potrivit articolului 17, alineatul 8 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România.

MAI spune că legislaţia în vigoare nu explică clar ce înseamnă concret depăşirea capacităţii de cazare a centrului de primire a refugiaţilor. Drept care, lămureşte în proiectul de act normativ că prin capacitate de cazare depăşită (în contextual antemenţionat) se înţelege situaţia în care gradul de ocupare al spaţiilor de cazare în centrele regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil depăşeşte 90%.

Sumele de bani primite de migranţii care nu mai au loc în centrele de primire ale IGI pentru chirie şi întreţinere nu au mai fost actualizate din 2016 încoace.

IGI poate acorda, la cerere, 450 de lei pe lună, de persoană, refugiaţilor care nu mai au loc în spaţiile de cazare ale MAI, ca să-şi închirieze o locuinţă, 120 de lei pe lună, per persoană, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere pe timp de vară, şi 155 de lei pe lună, de persoană, – pentru sezonul de iarnă. În cazul familiilor cu doi membri, suma acordată lunar unei persoane pentru închirierea unei locuinţe scade cu 30%. În cazul familiilor formate din cel puţin trei oameni, suma acordată lunar unei persoane pentru închirierea unei locuinţe scade cu 40%, prevede acum articolul 55, alineatul (4) din HG nr. 1251/2006, studiată de Economica.net.

Aceste sume urmează să crească astfel:

IGI va putea acorda, sub forma unor sume forfetare, solicitanţilor de azil care nu mai au loc în centrele de cazare ale MAI, 808 lei pe lună, pentru o persoană, pentru închirierea unei locuinţe. De asemenea, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere, migranţii vor primi 145 de lei pe lună, pe persoană, pe perioada sezonului de vară, şi 185 de lei pe lună, pe persoană, – în sezonul de iarnă, se arată în proiectul de act normativ consultat de Economica.net. În cazul familiilor cu doi membri, suma acordată lunar unei persoane scade cu 30%. În cazul familiilor compuse din cel puţin trei membri, suma acordată lunar unei persoane scade cu 40%, se arată în proiectul de act normativ.

Migranţii vor putea primi aceşti bani pe card, dacă proiectul lansat în dezbatere publică de MAI va fi aprobat de guvern în forma actuală.

Sursa: Economica.net

Comentarii

comentarii