Acasă Actualitate Romii din Timiș nu mai vor să fie denigrați și stigmatizați în...

Romii din Timiș nu mai vor să fie denigrați și stigmatizați în presă. Ce vor de la mass-media?

DISTRIBUIȚI

”Re-gândirea practicii de elaborare și difuzare a știrilor despre persoanele de etnie romă”. Acest document a fost pregătit în cadrul proiectului European CoSpIRom (Common Spaces for the Integration of Roma) și are ca scop sprijinirea acțiunilor naționale și trans-naționale privind non-discriminarea și integrarea persoanelor de etnie romă.
Conf. univ. dr. Theofild-Andrei Lazăr din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie – Universitatea de Vest din Timișoara – a explicat că acest document a fost creat împreună cu partenerii UVT internaționali (Universitatea din Thesalia, Grecia și Universitatea din Pisa, Italia) și locali (Asociația Tinerilor Romi din Timișoara), pe baza unor consultări prealabile cu reprezentanți ai persoanelor de etnie romă și actori sociali de la diferite nivele ale societății.

Teza principală care stă la baza cercetării este aceea că reprezentanții presei sunt persoane influente la nivelul comunității și societății, care au capacitatea de a modela valorile sociale și opiniile cetățenilor cu privire la aspecte din diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește diferitele grupuri sociale sau culturale cu care aceștia intră în contact.

”Pornind de la această premisă, devine deci, important ca, în acțiunile de promovare a incluziunii sociale a diferitelor categorii sociale vulnerabile, reprezentanții presei să fie invitați să se alăture în calitate de parteneri, pentru a sprijini în diseminarea mesajului incluziv și modelarea atitudinilor pozitive ale membrilor comunităților”, spune conf. univ. dr. Theofild-Andrei Lazăr.

Obiectivele principale ale proiectului vizează:

Promovarea „spațiilor comune” ca instrumente eficace în combaterea discriminării;

Confruntarea stereotipurilor și practicilor discriminatorii și dezvoltarea unui climat pozitiv de interacțiune între grupuri diverse;

Contestarea granițelor simbolice dintre diferite grupuri sociale;

Împuternicirea identității personale și colective a persoanelor de etnie romă, pentru promovarea dobândirii de abilități și creșterea participării cetățenești;

Furnizarea de contribuții la îmbunătățirea Strategiilor naționale privind integrarea persoanelor de etnie romă;

Documentarea particularităților situației persoanelor de etnie romă din fiecare țară implicate în proiect, realizarea de schimburi de experiență între parteneri și dezvoltarea de instrumente aplicabile în context European pe tematici similare.

Principalele activități din cadrul proiectului au vizat crearea de spații comune, de participare egală, între:

Tineri de etnie romă și reprezentanți ai poliției

Tineri de etnie romă și reprezentanți ai presei

Tineri de etnie romă din centrele de detenție și reprezentanți ai poliției

Tineri de etnie romă din centrele de detenție și studenți

Familii de etnie romă și non-romă

Acest document sintetizează interacțiunea dintre grupurile descrise mai sus și membrii echipei proiectului și urmărește să ofere o serie de repere pentru a crește nivelul de conștientizare în rândul reprezentanților presei, implicați în crearea și diseminarea știrilor, pentru a-i ajuta să evite reproducerea unor stereotipuri cu privire la persoanele de etnie romă și a contribui astfel la crearea unui climat de justiție socială.

Utilizarea puterii în mod responsabil – Jurnaliștii trebuie să conștientizeze puterea lor de influență asupra opiniei publice și să nu profite de aceasta

Mass-media a acumulat în zilele noastre o putere considerabilă de a influența opinia publică, prin materialele create și diseminate. Însă, odată cu această putere, vine și o mare responsabilitate, care trebuie să se reflecte inclusiv aspra modului în care jurnaliștii aleg să reproducă sau să combat anumite stereotipuri sociale. Reprezentanții presei trebuie să conștientizeze și să-și asume propriul rol în promovarea unor idealuri împărtășite în mod colectiv: coeziune socială, justiție și cetățenie.

Scopul știrii să nu fie acela de a răni – Abordarea persoanelor stigmatizate și vulnerabile social reprezintă un proces foarte fragil

Reprezentarea persoanelor de etnie romă prin prisma unor tipare, în discursul sau în spațiul public, conduce la apariția unor obstacole semnificative în construcția unor relații de recunoaștere pozitivă reciprocă între diferiți membri ai comunității.

Adesea, contactul dintre grupuri culturale distincte se manifestă sub forma unui proces prin care grupul care deține puterea este cel care face regulile și „construiește” imaginea celuilalt grup în moduri care îi justifică păstrarea poziției de putere. Acest mod de a face lucrurile vine împotriva dezvoltării relațiilor de recunoaștere pozitivă reciprocă și, deci, a justiției sociale.

Un caz singular nu reprezintă o regulă – Persoanele de etnie romă sunt în primul rând indivizi și apoi membri ai unei comunități

Percepția persoanelor de etnie romă în primul rând ca membri ai unui grup cultural coeziv, fără a le atribui identitate proprie, individuală, vine în opoziție cu principiul democratic fundamental de recunoaștere a fiecărui individ ca persoană autonomă.

Din acest motiv, menționarea apartenenței etnice, în situația în care este evocat un comportament negativ al persoanei în cauză, este o practică dăunătoare întregului grup etnic, pentru că cititorul va avea înclinația să generalizeze, atribuind comportamentul respectiv tuturor membrilor comunității.

Deschiderea unor canale de comunicare – Consolidarea relațiilor dintre comunitățile de etnie romă și reprezentanții mass-media

În pregătirea unui material, este important să cunoaștem comunitatea despre care relatăm și să comunicăm și cu aceasta, nu doar despre ea.

În asigurarea respectării demnității indivizilor, dezvoltarea încrederii reciproce și împuternicirea persoanei sunt piloni fundamentali.

Respectarea dreptului de a fi ascultat și auzit – Ascultarea și prezentarea opiniei persoanelor de etnie romă în materialele difuzate

O practică incluzivă recomandată se referă la ascultarea opiniei persoanelor de etnie romă cu privire la relatările despre ei sau despre alte persoane din cadrul comunității și includerea acestor opinii în materialele difuzate. Această practică asigură echilibrarea relațiilor de putere dintre diferite grupuri sociale.

De asemenea, în virtutea promovării principiilor justiției sociale, este necesară asigurarea posibilității de exprimare, de către persoanele de etnie romă, a propriilor idei și reprezentări despre comunitățile și cultura lor.

Totodată, diseminarea de către mass-media a unor informații cu privire la momentele importante din istoria romilor (ex. Holocaustul, dezrobirea etc.) contribuie substanțial la cunoașterea acestora de către publicul larg.

Scopul știrii să fie acela de a informa – Utilizarea instrumentelor de comunicare potrivite, pentru a asigura accesul tuturor la informație

Instrumentele de comunicare utilizate de către jurnaliști trebuie să aibă în vedere și diferitele limitări cu care se confruntă anumite grupuri sociale. De exemplu, multe dintre persoanele vârstnice au acces limitat la tehnologia modernă de comunicare și, prin urmare, anumite știri nu vor ajunge la ei.

De asemenea, ar fi recomandat ca instrumentele de comunicare utilizate să permită comunicarea bi-direcțională, astfel încât să le facă posibilă cititorilor/ascultătorilor/privitorilor furnizarea de feed-back în legătură cu materialul lecturat/ascultat/vizionat. Pentru prevenirea/sancționarea unor exprimări vulgare sau jignitoare, precum și a mesajelor care incită la ură și promovează discriminarea, entitatea care gestionează canalul de comunicare ar trebui să asigure moderarea feed-back-ului postat de către utilizatori.

Deschiderea către știri pozitive – Includerea în materialele publicate și a poveștilor de succes ale persoanelor de etnie romă

Poveștile de succes, care contestă narațiunea dominantă negativă cu privire la persoanele de etnie romă, ar trebui să își găsească loc în materialele difuzate de către jurnaliști și să fie prezentate fluent și coerent. Acestea pot constitui o ocazie de reflecție atât pentru reprezentanții mass-media, cât și pentru publicul acestora.

Recunoașterea propriilor prejudecăți și confruntarea acestora – Găsirea timpului necesar pentru a reflecta critic asupra propriilor tipare de gândire

Cu toții avem prejudecăți – unele dintre acestea sunt absorbite în timpul procesului de socializare, iar altele sunt formate pentru că ne vine adesea mai ușor să generalizăm decât să judecăm lucrurile separat. În același timp, însă, suntem în permanentă căutare de moduri de a ne îmbunătăți pe noi înșine și de a ne îmbunătăți relațiile cu ceilalți. În acest scop, procesul de reflecție asupra propriilor tipare de gândire, de re-examinare a stereotipurilor și prejudecăților pe care le-am internalizat, este un pas esențial, care ne va aduce mai aproape de acea versiune mai bună a nostră pe care ne-o dorim.

În reprezentarea temelor legate de etnie romă, alături de jurnaliști, sunt implicați mai mulți profesioniști, care de asemenea trebuie să acorde atenție modului în care ar putea contribui la reproducerea sau combaterea acestor tipare și prejudecăți. De exemplu, cameramanii și fotografii trebuie să fie deopotrivă atenți la modul în care creează reprezentările unor persoane sau situații.

Atenție la capcana reprezentării exotice a persoanelor de etnie romă în presă – Tendința de a concentra știrea mai degrabă pe aspecte exotice decât comune vine adesea în detrimentul grupului reprezentat

Adesea, există tentația presei de a dedica o atenție disproporționat de mare unor situații sau exemple „exotice”, rare sau excepționale, neglijând aspecte mai comune și mai des întâlnite în realitate. De exemplu, în știrile difuzate de presă, se întâmplă mai des să găsim informații despre „palatele” romilor sau câștigurile fabuloase ale unui artist de etnie romă, decât despre nivelul crescut de sărăcie și condițiile precare de locuire, sau nivelul crescut de discriminare cu care se confruntă un procent foarte mare de persoane de etnie romă.

Această practică duce în timp la construirea, în imaginarul consumatorului știrii, a unei identități a persoanelor de etnie romă foarte diferite față de realitate. Astfel, dorința și motivația de schimba lucrurile în bine pentru reprezentanții acestei etnii, de a reduce discriminarea și a crește nivelul de incluziune socială, vor întârzia să apară în rândul populației majoritare.

Comentarii

comentarii