Acasă Administraţie Ruben Lațcău, în legătură cu traseul autostrăzii A9: ”Timișoara vs Dudești sau...

Ruben Lațcău, în legătură cu traseul autostrăzii A9: ”Timișoara vs Dudești sau pentru cine construim autostrăzile”

529
DISTRIBUIȚI

Viceprimarul Timișoara, Ruben Lațcău, răspunde criticilor aduse proiectului autostrăzii A9 Timișoara – Moravița, al cărui viitor traseu a fost anunțat vineri de Ministerul Transporturilor, condus de Cătălin Drulă. Alexandru Proteasa, vicepreședintele liberal al Consiliului Județean Timiș, prezenta, imediat după anunțul ministrului, dezavantajele traseului: trece peste terenuri cu case și încurcă dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare pe fonduri europene. Sâmbătă, Lațcău, în schimb, spune că greșelile nu au fost luate la București, ci chiar în comunele prin care ar urma să treacă autostrada.

Ruben Lațcău precizează, la începutul unei postări pe pagina sa de Facebook, de unde au pornit nemulțumirile: Consiliul Județean propunea ca autostrada să treacă pe la Dudeștii Noi, variantă care trecea la mai bine de 10 kilometri de Timișoara, nu capta destul trafic și, astfel, nu era rentabilă. Drept dovadă, această variantă a și obținut doar 54 de puncte, în timp ce cea prezentată de Drulă are 85, fiind singura eligibilă pentru fonduri europene.

Varianta „Dudești” ar fi fost pe placul echipei de la CJT, consideră viceprimarul, pentru că ar fi însemnat „alegerea traseelor de infrastructură după posibilitățile de afaceri imobiliare ale prietenilor”. În schimb, în legătură cu proiectele de utilități, acesta amintește că acestea pot fi adaptate noului traseu, care, de altfel, în variantă finală ar fi cel cu cel mai mic impact asupra caselor existente. În final, Lațcău reamintește că lipsa planuri urbanistice generale, adică o problemă locală, a Primăriei Moșnița Nouă în acest caz, a dus la construcții anapoda.

Postarea viceprimarului Ruben Lațcău de sâmbătă dimineață:

„Timișoara vs Dudești sau pentru cine construim autostrăzile.

CNAIR a anunțat ieri varianta finală de traseu pentru autostrada A9 Timișoara – Moravița. Varianta aleasă este cea susținută de Primăria Timișoara și este cea mai bună opțiune pentru oraș și pentru mediul de afaceri. CNAIR a evitat greșeala pe care a făcut-o la alegerea traseului pentru A1, Arad – Timișoara, când traseul ales a fost la 10 km de oraș. Abia acum, după 10 ani, când avem un ministru USR din Timiș, a început lucrul la o descărcare nouă.

Am participat acum 2 luni de zile la consultarea pe care CNAIR și Search Corporation, compania care a studiat traseul autostrăzii, au organizat-o cu orașele și comunele de pe traseu. Am susținut atunci Varianta 5, pe la Est de oraș, ca singurul traseu fezabil și realist pentru Timișoara și pentru acest proiect. Am auzit atunci de la echipa din CJT cum ar trebui ca autostrada să ocolească Timișoara prin Vest și să treacă pe lângă Dudești, din nou la o distanță de peste 10 km de Timișoara și fără nici o șansă de a avea o descărcare directă, varianta 4 din cele discutate. CJT-ul a insistat și a presat ca ultimele două variante discutate să conțină obligatoriu o varianta Dudești chiar dacă era evident că o astfel de variantă nu ar avea volumul de trafic necesar. Sper că echipa tânără și nouă de la CJT nu are aceleași cutume de a alege traseele de infrastructură după posibilitățile de afaceri imobiliare ale prietenilor.

Să ne fie foarte clar, alegerea traseului unei autostrăzi nu este un lucru pe care îl decide sau ar trebui să îl decidă un ministru, președinte de consiliu județean sau primar. Există o analiză multicriterială care oferă un punctaj clar, pe baza cărora se aleg traseele. Această condiție este una obligatorie dacă vrei să obții finanțare europeană, iar ca să obții finanțări europene pentru autostrăzi ai nevoie de un minim de punctaj. Nimeni nu finanțează autostrăzi pentru comune. Varianta aleasă a obținut 85/100 de puncte iar varianta pentru care a insistat CJT-ul, cea pe la Dudești, a obținut 54. La 54 de puncte nu primești finanțare europeană. 70% din criterii pentru alegere sunt economici iar 30% de mediu, alegerea s-a făcut prin metoda „Monte Carlo”. Varianta aleasă are cele mai mari volume de trafic și este și cea mai ieftină, singura cu indicatori technico-economici rentabili. Aceasta este realitatea. 

De altfel, planul în vigoare de amenajare a teritoriului județului, a CJT, prevede ca traseul autostrăzii Timișoara-Moravița să fie pe partea de Est a Timișoarei. Dacă dăm zoom out, macro-regional, Belgrad are deja realizată o autostradă de legătură cu Ungaria pe traseul Belgrad – Novi Sad – Szeged, iar o eventuală rută în regim de autostradă pe relația Belgrad – Timișoara – Szeged nu prezintă același interes/atractivitate de deplasare spre vestul Europei pentru cetățenii sârbi, fiind un traseu mai lung decât cel deja existent. În schimb există o nevoie justificată de dezvoltare a rețelei rutiere la nivel de autostradă între România și Serbia pe relația Belgrad – Timișoara și prin intermediul A1 cu restul teritoriului României, care este situat preponderent pe latura estică a Municipiului Timișoara.

Locuitorii comunei Moșnița sunt în aceste zile ațâțati de primarul lor și de conducerea CJT împotriva acestui proiect strategic pentru România dar toți trebuie să știe că alegerea unui traseu de autostradă înseamnă rezervarea unui coridor lat de sute de metri, nu stabilirea traseului exact al autostrăzii. În faza de proiectare evident că traseul va fi ales în așa fel pe coridorul stabilit încât să aibe un minim impact pentru casele existente, pe lângă faptul că se vor monta panouri de protecție. Rețelele de utilități vor fi adaptate, nici nu vreau să mă refer la prostia pe care am văzut-o vehiculată despre impactul autostrăzii pentru proiectele pe POIM de canalizare. Orice proiect de infrastructură conține relocări de utilități. Nu se pierde nici o finanațare.

Într-un final, frustrarea pe care o simt unii dintre locuitorii localităților periurbane ar trebui să se îndrepte și spre acei lideri politici ce conduc de multe mandate comunele periurbane. Satele din jurul Timișoarei, ca și Timișoara de altfel, zac de un deceniu fără PUG-uri actuale și moderne și dominate de o mafie imobiliară bine înșurubată politic, care a știut mereu cum să obțină autorizații pentru blocuri între case sau blocuri și case pe traseele rezervate pentru infrastructura națională. La Moșnița vom avea case și blocuri lipite de centură, nu doar de autostradă, iar vina pentru asta nu este la București ci chiar în Moșnița, în clădirea primăriei”.

Comentarii

comentarii