Dezbaterile publice de la primărie nu au succesul celor de pe Facebook
Vineri, 18 octombrie, de la ora 13.00, în sala de consiliu de la Primăria Timişoara a avut loc o dezbatere publică.
Primăria a pregătit un program de sprijin financiar pentru proprietarii de clădiri istorice. Aceştia vor fi sprijiniţi în renovarea faţadelor şi a acoperişurilor. Mai precis, primăria va repara faţadele şi acoperişurile, indiferent dacă proprietarii sunt de acord sau nu. Reprezentanţii municipalităţii îşi doresc însă ca proprietarii clădirilor să se înscrie voluntar în program, motiv pentru care i-au chemat să-şi spună părerile.
Ştie Robu ce ştie
La dezbaterea publică de la primărie au participat doar 20 de oameni, printre care şi consilieri locali şi oameni politici. Practic, la apelul primăriei nu au răspuns nici 10 proprietari de clădiri istorice. Situaţia a fost prezisă de primarul Robu încă din luna august, când edilul a explicat de ce face sondaje pe internet, pe reţeaua de socializare Facebook.
„Aceste sondaje pe care le fac eu înseamnă o interacţiune cu cetăţenii, care nu poate fi făcută la ora actuală altfel. Eu cred că sunt primarul care interacţionează cel mai strâns cu cetăţenii. Nu trebuie să înlocuim dezbaterile publice cu Facebook-ul. Trebuie să continuăm procesul de dezbatere publică şi în varianta tradiţională, numai că la acele dezbateri publice nu vin mai mult de 10-20 de persoane. Pe Facebook implici 1000 de oameni sau mai multe mii”, spunea Robu pe 16 august 2013.
Primăria se implică în renovări din 2014
Conform proiectului care va fi suspus votului în Consiliul Local Timişoara, primăria va avea în fiecare an un buget special pentru renovarea clădirilor istorice. Se va începe de la clădirile aflate într-o stare mai avansată de degradare, iar proprietarii vor fi obligaţi să coopereze. 20% din fonduri vor fi nerambursabile, iar 80% vor fi plătite de proprietari timp de 10 ani, în rate lunare egale, fără dobândă. Întregul proiect poate fi parcurs pe site-ul primăriei (format .pdf).
„Cel mai important este că vom asigura din bugetul local 20% din costurile de reabilitare şi 80% din costuri vor fi suportate de către proprietari, dar cu plata în rate, pe o perioadă de 10 ani. Asta înseamnă că tot consiliul local va pune banii pentru efectuarea lucrărilor, dar şi-i va recupera în timp, pe parcursul a 10 ani, prin încasarea unor rate lunare care nu sunt afectate de dobânzi. Desigur, conform legislaţiei în vigoare, trebuie să fie afectate de rata inflaţiei. Drept urmare, este un cadru foarte bun şi noi trebuie să beneficiem de el. O spun răspicat, pentru că mie-mi place să fiu întotdeuna direct: dacă vom întâlni refuzul unora de contribui în aceste condiţii la buna întreţinere cerută de lege a clădirilor la care sunt proprietari, vom găsi pârghii prin care vom face şi coerciţie. Nu putem să stăm nepăsători la degradarea imaginii oraşului nostru. Este păcat că s-a ajuns, după zeci şi zeci de ani de neintervenţie la aceste clădiri, ca acest patrimoniu inestimabil al oraşului să fie în halul de degradare în care este astăzi. Nu mai putem continua să asistăm pasivi la avansarea acestei stări de degradare. Ne bazăm pe receptivitatea concitadinilor noştri, pe spiritul timişorean al lor, care înseamnă inclusiv unul de bun gospodar. Dacă vom constata că la unii nu există acest spirit, vom face uz de cadrul legal existent, încât să aducem lucrurile în normalitate”, a declarat Nicolae Robu la dezbaterea de vineri.
La rândul său, viceprimarul Dan Diaconu a declarat: „Legea 153 prevede posibilitatea că, după notificarea prealabilă adresată proprietarilor, în termen de un an, primăria are dreptul să intervină asupra faţadei, respectiv a acoperişului, urmând să-şi recupereze banii ulterior. Acesta este un drept de care vom uza. Ceea ce ne dorim însă e ca proprietarii să participe voluntar în acest program.”
Diaconu a prezentat şi un exemplu. Clădirea din Piaţa Unirii nr. 9, de tip P+1, are 8 apartamente, 6 cu proprietari persoane fizice şi două cu persoane juridice. Devizul general pentru lucrări a fost de 244.500 de lei, iar după după licitaţie a scăzut la 240.000 de lei. Fiecare proprietar a trebuit să plătească 30.000 de lei.
Observaţii ale celor prezenţi
Cele mai importante intervenţii în dezbatere au aparţinut consilierilor locali Adrian Orza şi Ştefan Sandu şi preşedintelui partidului Forţa Civică, filiala Timiş, Andrei Văcaru. Orza a susţinut necesitatea ca reabilitarea clădirilor să înceapă cu structura de rezistenţă, nu cu faţada, dar a atras atenţia şi asupra faptului că unii dintre proprietarii de clădiri istorice nu au o speranţă de viaţă de 10 ani şi municipalitatea va întâmpina dificultăţi în a-şi recupera banii.
Democrat-liberalul Ştefan Sandu a abordat chestiunea din punctul de vedere al locuitorilor din celelalte cartiere ale Timişoarei, care îşi renovează singuri imobilele, iar din taxele şi impozitele pe care le plătesc mai contribuie şi la renovarea clădirilor din centru. Viceprimarul Dan Diaconu i-a răspuns consilierului local printr-o analogie cu alte servicii publice asigurate din banii contribuabililor, cum ar fi transportul în comun sau subvenţia la încălzire, deşi nu toţi cetăţenii aleg să beneficieze de ele.
Liderul Forţei Civice Timiş s-a referit la situaţia Casei Mühle, care nu a fost inclusă în proiect. Explicaţia dată de Diaconu ţine de procesele pe care primăria le are deja cu proprietarii Casei Mühle şi incompatibilitatea între situaţia existentă şi un ajutor acordat de municipalitate pentru renovarea imobilului.
În final, viceprimarul Dan Diaconu a declarat că, dacă proiectul de hotărâre va fi adoptat, bugetul pe anul viitor va cuprinde şi o sumă pentru reabilitarea clădirilor. Între timp, primăria va organiza şi licitaţiile pentru stabilirea firmelor care vor realiza lucrările, proprietarii neavând un cuvânt de spus în acest sens.
