Organizația Salvați Copiii trage un semnal de alarmă! Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre -conform datelor Eurostat.
Numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârstă majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Rezultatele analizei privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural au fost prezentate, marți, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială.
Sub 2 procente dintre mamele minore spun ca au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială.
83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.
Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal.
Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.
La nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.
Vârsta tatălui, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu aproximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
”Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei.
Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde din 7 iulie vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
“Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale.
Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică.
Organizația Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenți sociali, mediatori sanitari), lucrează pentru îmbunătățirea stării de sănătate a mamelor şi copiilor cu vârsta sub 5 ani, din 59 de comunităţi rurale dezavantajate din țară.
Astfel, prin dezvoltarea unui model integrat de intervenție comunitară, un număr de 46.595 de gravide, mame tinere și copii au beneficiat de susținerea Salvați Copiii. Anual, organizația oferă sprijin pentru 7.500 de beneficiari din 42 de comunități defavorizate, dintre care 2.500 copii 0-5 ani, 2.000 mame tinere (133 sub 18 ani), 500 de gravide (90 sub 18 ani) și 2.500 de adolescenți și părinți.
Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.
Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.
În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților și specialiști de marca: dr. Diana-Loreta Păun, consilier Prezidențial Administrația Prezidențială, Departamentul de Sănătate Publică, dl. Horațiu Moldovan, secretar de stat, Ministerul Sănătății, Mădălina Turza, președinta ANDPDCA, prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie, prof. dr. Nicolae Suciu, manager general al Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu”, șef lucrări dr. Cătălin Cirstoveanu, șef secție Terapie Intensivă Nou-născuți, în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru copii Maria Sklodowska Curie București.
Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
Studiul integral poate fi consultat pe site-ul Salvați Copiii AICI.
