Muzeul Banatului din Timişoara, închis de mai mulţi ani publicului din cauza lucrărilor de restaurare, găzduieşte un unicat: Sanctuarul Neolitic de la Parţa, vechi de 6.000 de ani. Acesta se află într-o încăpere de la parterul Castelului Huniade începând din 1983.
Artefactul aflat în Castelul Huniazilor, restaurat din lut şi nuiele, va ajunge înapoi la Parţa, în muzeul care se construieşte în localitatea situata la zece kilometri de Timişoara.
Sanctuarul a fost descoperit în anul 1981 cu ocazia săpăturilor arheologice din apropierea Parţei.
Decizia de a transfera (şi a monta aproape la scară) într-o încăpere a muzeului sanctuarului vechi de 6.000 de ani i-a aparţinut regretatului arheolog Florin Medeleţ.
O zeitate feminină şi un taur
Sanctuarul de la Parţa avea o formă rectangulară, cu o lungime de 11 metri şi o lăţime de 6 metri. El prezintă două compartimente distincte: camera altarului, şi camera unde se aduceau ofrandele. În altar sunt două statui lipite, o zeitate feminină şi un taur, simboluri ale fecundităţii şi fertilităţii pentru cultura vremii.
“Sanctuarul face parte dintr-un sit arheologic deosebit de amplu. Sunt şapte niveluri de locuire, cam din toate epocile. Locaţia era în aproipierea râului Timiş, care în decursul mileniilor a intrat în sit, a început să rupă din casele din apropierea râului, obiectele au ajuns în apă. Încă din secolul XIX-lea au început să fie colectate obiectele de acolo. Apoi încep săpăturile arheologice. Sunt sondaje în anii 30, în anii 50, până se ajunge ajunge la o săpătură sistematică, făcută de profesorul Lazarovici în anii 70 şi 80. Sanctuarul a fost descoperit întâmplător. Şansa face că oamenii au considerat că merită adus în muzeu. Bucăţile recuperate sunt în muzeu şi se reface într-o încăpere”, a declarat muzograful Dan Ciobotariu.
Ofrandele erau ţinute în vasele descoperite în sanctuar. Într-un vas au fost găsite mai multe oase (de caprine sau oi), în alt vas s-au descoperit seminţe (cereale) carbonizate. În celelate vase se crede că erau ţinute fie miere, fie un fel de băutură alcoolică.
Erau purtătorii culturii neolitice, nu există încă o atribuire etnică sau rasială
Sanctuarul de la Parţa era mai mult decât un simplu loc de cult. Templul era folosit şi drept calendar solar pentru populaţie. Pe peretele vestic există un orificiu care lasă să se pătrundă soarele în interior, pe capul de taur, o singură dată pe an, la echinocţiu, marcând probabil, începutul şi sfârşitul anului agricol. Tot pe peretele vestic sunt amplasate o cuvă din lut şi o râşniţă din piatră, ambele folosite la ritual, probabil primăvara, când se însemânţa ogorul. Dorinţa omului neolitic era de a feritiliza sămânţa ce urma să fie pusă în brazd
“Sunt descoperiri ale unei comunităţi foarte dinamice din neolitic. Undeva pe la 5500 î.e.n. Erau purtătorii culturii neolitice, nu există încă o atribuire etnică sau rasială. Numai sanctuarul are trei faze. Sunt mai multe construcii cu valoare spirituală. Sunt foarte multe obiecte găsite înauntru, care din păcate zac închise în muzeu. Ar merita să aibă un muzeu special. E unul din siturile esenţiale ale României, merită pusă în valoare”, a mai afirmat Ciobotariu.
În ceea e priveşte locuitorii zonei, aceştia făceau parte din rasa mediteranoizilor, aveau maxim 1,70 metri şi nu se deosebeau deloc de oamenii de acum.
Se construieşte punctul muzeal de la Parţa
Muzeul Naţional al Banatului a predat amplasamentul pentru construcţia punctului muzeal de la Parţa, în octombrie 2021.
Clădirea va fi amplasată într-o zonă cu acces facil în centrul localităţii Parţa, în apropierea primăriei şi a altor obiective sociale şi religioase, pentru o bună vizibilitate şi identificare în cadrul comunităţii locale.
„Caracterul arhitectural al clădirii punctului muzeal va prezenta atât elemente decorative interconectate cu specific local şi istoric cât şi elemente de unicitate care să-i confere acesteia un caracter distinct vizibil, dar plastic integrat în specificul local şi funcţional. Clădirea va avea o componentă administrativă care va asigura atragerea de proiecte de cercetare. În acest sens, dincolo de obiectivul major de realizare a investiţiei, este nevoie de asigurarea unor spaţii clar delimitate de cel expoziţional, spaţii în care se pot desfăşura pentru început activităţile administrative de curăţare, conservare, inventariere, predepozitare a artefactelor arheologice descoperite pe siturile din hotarul localităţii Parţa”, au transmis cei de la Muzeul Naţional al Banatului.
Etajul este destinat în totalitate vizitatorilor. Spaţiul expoziţional este împărţit în trei încăperi: sala mare care prezintă o cursivă cu vizibilitate spre sanctuar, iar din sala mare se poate trece în celălalte două încăperi de tip vagon.
Termenul de execuţie este de 9 luni, valoarea proiectului fiind de aproximativ 400.000 de euro, sumă provenită din fonduri europene, prin programul transfrontalier România-Serbia.
