Biruitor al răului, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit an de an, la 23 aprilie. Născut în Capadocia a urmat cariera militară, iar în anul 303, împăratul Diocleţian a dat un decret prin care toţi creştinii erau obligaţi să se lepede de credinţa în Hristos şi să se închine zeilor. Sfântul Gheorghe, pentru că nu a vrut să jertfească zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare în anul 303, în ziua de 23 aprilie.
Sărbătoarea marelui mucenic a fost precedată de vizita pastorală a ÎPS Ioan Mitropolitul Banatului, duminică seara, la biserica Dacia din Timişoara, unde a fost întâmpinat de mulţimea de credincioşi. Moment emoţionant, la sosirea în curtea bisericii, unde a fost aşteptat şi de unul dintre preoţii eparhiei, care a trecut printr-o mare încercare în urmă cu un an, pentru care mitropolitul s-a rugat, de care s-a interesat stăruitor, iar astăzi l-a putut îmbrăţişa îndelung, ca pe un frate.
Şi pentru că suntem încă foarte aproape de sărbătoarea Învierii, Întâistătătorul ortodocşilor bănăţeni a reflectat apoi asupra sensului cuvântului RĂSTIGNIRE, despre care Mitropolitul Ioan a spus un lucru interesant: “Este format din (…) cuvântul tihnă, şi din prefixul ‘răs-‘, care de cele mai multe ori are sens negativ. De la pozitivul ‘turnat’, avem ‘răs-turnat’. Tot aşa şi cuvântul RĂS-TIGNIRE ne arată că Iisus nu are tihnă (…)”.
Mitropolitul Banatului a fost provocat să vorbească despre perioada în care “Îl căuta” pe Dumnezeu la Ierusalim, unde i s-au descoperit întâmplări minunate despre pronia Sfintei Treimi.
ÎPS Ioan al Banatului a mai anunţat că va continua campania de donare de sânge în biserici, el fiind însoţit în vizita de duminică seara şi de cadre medicale, care acordă consultaţii gratuite.
Conform statisticilor, peste 900.000 de români, dintre care cam 700.000 de bărbaţi şi aproape 200.000 de femei, îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe.
În calendarul popular, Sfântul Gheorghe sau Sân-George este considerat zeu al vegetaţiei, protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este alături de Sfântul Dumitru – Sâmedru -, al doilea stâlp calendaristic.
De la Sfântul Gheorghe se dezleagă rugile, care se vor închide de Sfântul Dumitru.
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE SFÂNTUL GHEORGHE
Se spune că atunci când se aud primele broaşte cântând, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sfântul Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viaţă. Ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral. Acum, creştinii pun la porţile caselor crenguţe de fag, crenguţe de leuştean sunt puse la intrarea în grajduri pentru ca animalele să fie ferite de farmece, vrăjitorii şi boli.
Iar pentru ca membrii familiei să fie protejaţi de junghiuri rele şi de boli necruţătoare, trec prin fumul şi flăcările unui foc aprins, iar vitele şi casele se afumă cu tămâie.
Tradiţia populară mai spune că de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului şi doar în zi de sărbătoare pot fi văzute. De Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate îşi pot vedea chipul alesului, oglindit într-un vas cu apă de izvor.
În ziua de Sfântul Gheorghe, oamenii se scaldă înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare, pentru a fi sănătoşi tot anul.
Busuiocul semănat chiar înainte de răsăritul soarelui este bun pentru cinste, iar dacă de Sângiorz plouă, atunci se va face fân şi grâu.
