Kosler Wenzel, cetăţean european cu domiciliul în Denkendorf/Zandt/Bavaria şi în comuna timişeană Şag, ne-a trimis la redacţie o scrisoare în care detaliază câteva aspecte legate de “scandalul cu grădiniţa din Şag” şi la un articolul apărut în ziar pe 21 ianuarie 2020, din care aflăm că povestea este lungă, iar enoriaşii catolici din Şag au fost “prostiţi” că le va fi reparată biserica în schimbul terenului bisericesc pe care se va construi o grădiniţă “cum n-a văzut Europa”.
“Discuţia cu grădiniţa este veche, dar de prin 7-8 octombrie 2019 s-a acutizat. Domnul Hubert A.N. i-a prostit pe enoriaşii catolici că le va repara/restaura Biserica catolica din Şag în schimbul terenului bisericesc pe care se lăuda că va construi o grădiniţă ultra … ce n-a văzut Europa. Menţionez că repararea/restaurarea bisericii ar costa undeva între 3 şi 6 milioane de euro, sumă imposibil de realizat din bugetul comunei Şag;
– au fost vreo 5-6 întâlniri cu enoriaşii, cu preotul şi chiar cu membrii Consiliului Local Şag în incinta bisericii şi răspunsul a fost negativ;
– acest lucru nu a convenit şi ca atare a luat buldoexcavatorul de la Primărie şi a dărâmat gardul care împrejmuia grădina parohială, fără a înştiinţa preotul, enoriaşii şi dieceza Timişoara, sub pretext că prezenta pericol public. Nu a prezentat nici un act în acest sens;
– în atare condiţii, scandalul a fost gata. Pentru aplanarea conflictului şi evitarea unui proces în instanţă, primarul a găsit un compromis şi anume din banii necheltuiţi, alocaţi în bugetul comunei parohiei romano-catolice să fie construit un nou gard, lucru solicitat de enoriaşi şi cu care au fost de acord;
– s-a crezut că acest conflict a fost închis. Dar nici vorbă, domnul Hubert, care cu ajutorul domnului Fernbach, şeful Forumului German Banat (Timişoara) a obţinut o audienţă la Episcopul Diecezei Timişoara, căruia nu se ştie ce i-a povestit, astfel că din nou a izbucnit conflictul şi s-a ajuns la strângere de semnături ale enoriaşilor romano-catolici, indiferent de etnie, împotriva planurilor domnului Hubert de a pune mâna pe grădina parohiei. Este de menţionat că domnul Hubert nu avea niciun fel de împuternicire, nici de la enoriaşi, nici de la preot, nici de la consiliul bisericesc pentru acest demers scandalos şi ruşinos pentru un cetăţean al comunei;
– mai menţionez că domnul Hubert se pretinde a fi şeful Forumului German din Şag, în numele căruia a candidat şi a obţinut mandatul de consilier, dar de atunci (2016) nu s-a ţinut nicio şedinţă a Forumului, nu se ştie cine sunt membri, deci nimic. Domnul Fernbach din Timişoara şi domnul Jozsa din Sibiu nu pot spune că nu ştiu întrucât prin mai multe emailuri le-am adus la cunoştinţă situaţia;
– în ceea ce priveşte comentariu postat, da este adevărat că nu a fost miliţian, dar a fost ofiţer de Poliţie. Dacă căutaţi după numele lui pe Google, veţi găsi multe procese în care este parte şi alte fapte de glorie ale acestui domn. Şi de ameninţările pe internet să nu mai vorbim.
Puteţi afla şi alte informaţii contactându-i pe dr. Gizela Kanalas, ing. I.T. Cătălin Popa şi alţii”, arată în scrisoarea trimisă la redacţie Kosler Wenzel.
Ca post scriptum, domnia sa a ataşat şi două pamflete pe care le-a scris la vremea respectivă, dar care datorită “cenzurii” nu au fost publicate în foaia locală “Jurnal de Şag”.
***
PLAZZA GRĂDI LA ŞAG (pamflet)
Măi şe minune se va întâmpla la Şag în giudeţu Cimiş. Să vedzi şî să nu criedzi. D-apoi iastă pre multă
linişce în comună Şi uice aşa s-or chicit vro 8 consileri să facă răbăluţie şî să baje zâzanie în locuitori
că doar mai pică şeva voturi. Şî iaca aşe s-au pus şi au chicit un plan cum să puie mâna pe terenul
Biserişii catolişe pentru niscai afaşeri şi să baje vrajbă pe credinţă între şăjeni. Şî au pornit cu jalbe în proţap pă la mai marele biserişii catolişe djin Cimişoara şî i-au vândut nişce braşoave dirept realitace că vor să facă grăginiţă şi mai ştie ce. Că dacă tot or obţânut şcoala veche şî terenul la schimb cu niscai ţigle poate iese afacerea şi cu niscai găleţi de tifel şâ promisiune de a fărbui beserica. Îi trist că dân ăia puşi pă afaşeri iastă şi ăl dă-i şăf la forumu nămţesc, forum cari nu iastă la Şag. Nima nu şcie câţi membri are, adeziuni nu s-or sămnat, carnece de membru nu au, şădinţe/întâlniri nu s-or ţânut că deh îi secret mare şe să vezi. Dar napoi la grăginiţă. Vai şe mare-i grija lor păntru pitişii dân Şag. Vechea grăginiţă îi pre mică şî nu mai iastă la modă cu şerinţili actuale, că nu-i loc sufişient şî şî şî…. D-aia au şî răfuzat în şădinţă dă
Consiliu ai 350 000 Euro (vro 1600 dă milioane dă lei) pre cari Guviernu o vrut să-i deie păntru renovarea grăginiţii. Sireacu Primar nu şcia să răspundă când s-or minunat ăia dă la Minister că refuză banii. Deh pre puţân şi se pot ciordi numai nişce fărâme. Vor să facă o grăginiţă de n-o vădzut Parisu că deh au luat iexemplu dă la ăi dân Bucureşci dă la Plazza de lângă Catedrala Sf. Iosif sau dă la Primarul cu pista dă schi Cucoşu dă prin Bistriţa unge nea jastă vro săptămână pră an. Las că iei fac un comitet dă iniţiativă, sâ după cum dzâc gurili rele, bagă vrajbă între locuitori, pun mâna cumva prăgrăgina bisericii de şeva mii de meteri patraţi, îndatorează comuna pră zeşi de ani pă la bănşi că dăplăcit vor plăci tăţi locuitorii, şâ totul sub numele dă grăginiţă păntru copiii comunei. Ba fiind în ograda Biserişii catolişe poate mai „pică” şi nişce gologani dă prân străinătăţuri, deh şine şcie. Şî dacă tăt fac o grăginiţă de n-o vădzut Parisu trăbă şî un hotel, că un să steie admiratorii grăginiţii că doar iastă teren.
Ş-apoi contra cost, se vor organiza vizice prin grăginiţă să vadă ăia dân vest dă şe-s în stare şăgenii. Bieţii copilaşi vor crege că-s la grădina zoolojică un să duc oamenii să admire speşii rare dă animale. Ar mai fi mulce dă dzâs dar mai lăsăm pră altă dată.
Mă întreb şî ieu ca tăt prostu : OARE MERITĂ? Dă zâzanie şi şerturi între locuitori aviem trăbuinţă!
Oare nu-i mai binie să stăm driep şî să giudecăm ca nişce oameni cu scamn la cap şi să faşem o grăginiţă nouă, normală, în zona Mănăstirii ca să nu mai umble cu orele piticii pe drum dâmpreună cu părinţii? Di şe trăbă două grăginiţe la o sută de meteri depărtare una de ailaltă. Săraşii pitişi cu părinţii să nu îmble 3 kilometeri, să treacă prăstă şinili dă tren şi prăstă un drum cu patru benzi şirculat intens. Sper că ăi dă locuiesc în comună nu vor fi dă parcea ălora care vor să câştige cu orişe pret şî vor giudeca corect şî şinstit şe-i mai binie păntru tăţi şî nu vor căgea în plasa unor promisiuni false ale aşadzâsului comitet. Nu iastă corect ca în numele unor copii nevinovaţi să-şi facă de cap niscai vânători de voturi şi parale. Nu-i a bună să ce joşi cu focul şâ cu Dumnezeu, indiferent dacă El iaste catolic, ortodox, penticostal, luteran şî aşa mai geparce. Un gugulan, măcar catolic K.W.
***
Măi … că mai iastă minuni … (pamflet)
Preumblându-mă prîn Şag să admir realizărilii am obosât şî … ca să mă hogin o ţâră am intran la o duşcă dă vin fert păntru hodină şâ încălzâre. Şî iaca aşa am aflat la un paar dă vin şî vorbă noutăţi, măi să fie … câce şciu aiştia prin comună. Dară cu înşeputu. Au scris la ţăitunga locală că or făcut hotărâre dă consiliu păntru a faşe un comitet cari să-i trombonească pră mai marii biserişii catolice gin Cimişoara să le vândă grăgina aia … mai dosâtă, din spacele biserişii păntru a faşe grăginiţă … dară nu păntru copii … ci păntru adulţi. Probabil nu pre mai iastă terenuri dă vândut şâ iaca o ocaziune bună ge făcut niscai paraii. Poace cu niscai vedre dă Tifel păntru fărbuit biserica iasă afaşerea. Cu vechea şcoală o miers cu niscai ţigle, cine şcie. Şî iaca aşa am aflat ce însamnă să fi afaşerist. Or prins dă veste că se va dîscuta prin Parlament leje păntru dragostea la liber şâ s-or chicit că-i rost dă câşcig. Că deh nu se poace pune dă o facultace fără şcoală primară, secundară, grăginiţă.
Păi se poace ca Banatu să nu fie fruncea sî Şagu să nu fie fruncea Cimişului. Şî iaca aşa a apărut, după cum bârfiesc gurili răle, ideea cu grăginiţa în grăgina beserişii. Dzâs şî făcut. S-au chicit şî or cătat un loc aşa, mai dosât, nu chiar la vegere, dar cât mai şentral şî aşe s-o nimerit că ar fi faină grăgina gin spacele biserişii catolice. Dară cum puniem mâna pră ia. Faşem Comicet dă initiativă, hotărâre dă Consil, Trombon la mai marele catolişilor gin Cimişoara că doar am câşcigat prezedenţialili şi pră enoriaşi dă-i în plata … că-s puţâni şâ dacă ne supără le dărâmăm şâ beserica cum le-am dărâmat gardu că şî aşe îi pre mare păntru căceva babe care vin la slujbă. Ajunje şâ o capelă cari va fi nouă şî nu trăbă recondiţionată ca biserica veche p-o groază dă bani, cari pot folosî altungeva. Şî iaca aşa o să fie grăginiţă păntru adulţi la Şag, pră mai mulce etaje, cum s-or lăudat pră internet se vor câşciga niscai parale, cam mulce, îi adevărat, fecele dă la Caracal şi dă prin alce locuri nu mai tre să margă geparce în vest şî când îi apasă păcacele nu-i problemă … se pot spovegi că doar îs două biserişi aproape şî dacă merge cu import iexotic mai punem şâ d-o moschee, aşa mai mică, că doară îi loc dăstul.
Binie chicit planul că doară tre să înşepi cu grădiniţa apoi, clasa 0 şî aşa mai geparce. Şî pă dasupra îi mai lesne la parale şî aşa or să fie şi prieţurili. Şî o ţiitoare s-o găsâ că doară îi grăginiţă şî nu facultace, şâ ea va fi şefă şî director şî administrator şâ şel mai prinşipal: taxator contabil. Şî iaca s-a rezolvat administraţia. Şî dacă ienoriaşii fac gâlşeavă, dară care-i problema … le-au scris deja pră poştă ielectronică aista modernă să se astâmpere că iei vom câşciga toace alegerili d-acu încolo, o să aibă majoritacea şî tot fac grăginiţa şi alcele cum vor. Dapăi dacă aista însamnă liberalism şî democreaţâie … MULŢAM FAIN. Dă aşa şeva nu aviem trăbuinţă la Şag. Un gugulan şăjean, K.W.
Domnul Kosler Wenzel, pensionar, spune că locuieşte în comuna Şag, fiind sunt căsătorit din 1977. De loc este din capitala gugulanilor, Caransebeş, deci bănăţan get beget “dă-l nămţesc” şi aparţine etniei germane şi cultului religios romano-catolic. Împreună cu Walter Jass şi Lucian Geier a întemeiat în ianuarie -februarie 1990 Forumul German Şag, care avea atunci 496 membri adulţi, în Şag, şi 182 în Parţa, a condus forumul până în 2008 când, datorită numărului mic de membri cotizanţi nu se mai justifica existenţa acestuia. Este membru fondator al Fundaţiei Bănăţene Cooperarea Internaţională. Împreună cu redactorii de la Banater Zeitung a organizat prima ediţie a „Worschtkostprobe” şi multe altele şi totodată ultimul „Kirwei”, conform tradiţiei, în 1994 în Şag cu participarea unor oficialităţi din Germania, primari, prefect, reprezentanţi ai Donauschwaben. Domnul prof. Cucuruz şi arhivele ziarului Banater Zeitung pot confirma cele afirmate de dom nia sa. “Iar în ceea ce mă priveşte, am fost muncitor la UMT, 7 ani şi 37 de ani secretar al Facultăţii de Mecanică din UPT”, explică K.W.
