Moara Clara din Lugoj, construită în 1916, se dorește să fie demolată integral, în locul ei urmând să se construiască unui supermarket Lidl. Proprietarul a primit în acest sens un aviz favorabil demolării din partea Direcției Județene pentru Cultură Timiș, care în aviz a semnalat lipsa de valoare a clădirii. Însă în urma semnalelor trase de societatea civilă din Lugoj, Institutul Național al Patrimoniului a venit cu un răspuns surprinzător, contrazicând specialiștii de la Timișoara, și sesizând Primăria Lugoj că moara are elemente de construcție importante din punct de vedere al monumentelor.
Administrația lugojeană se află acum într-o situație ingrată, pentru că nu mai poate emite autorizația de demolare, deși proprietarul clădirii are toate avizele necesare. Primarul Claudiu Buciu spune că așteaptă ca cele două autorități, Direcției Județene pentru Cultură Timiș și Institutul Național al Patrimoniului să se pună de acord și să emită o decizie comună cu privire de valoarea istorică a Morii Clara.
Unul dintre inițiatorii petiției împotriva demolării Morii Clara este muzeograful Ovidiu Gaidoș.
„Inexplicabilul situației constă în faptul că avizul pentru soarta imobilului a întârziat mai bine de un an, pe considerentul că fațada corpului principal, ridicat în jurul anului 1900 și extins în 1916, are elemente decorative specifice arhitecturii industriale de la începutul sec. XX (profiluri în relief de tencuială), care au întărit ideea necesității conservării și integrării ei într-o clădire nouă. Aflată sub presiunea constantă a dezvoltatorilor imobiliari, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș condusă de Sorin Vlad Predescu (cu competențe în management cultural, psihologia socială, educația adulților, conform CV) a decis, după o dezbatere pe repede înainte în Comisia zonală a monumentelor istorice (organism consultativ, fără personalitate juridică) că moara trebuie demolată integral! De-a lungul anilor Direcția pentru Patrimoniu Timiș a avut o serie de „scăpări grave”, care au afectat iremediabil patrimoniul lugojean și nu numai, prin ignorarea intervențiilor ilegale ce au fost semnalate la diverse monumente sau clădiri aflate în zone de protecție”, a explicat Ovidiu Gaidoș.
Muzeograful adaugă că politica instituției județene se răsfrânge direct asupra dezvoltării urbane a Lugojului.
„În toată Europa, clădirile industriale vechi sunt puse în valoare prin reabilitare totală sau prin conversia spațiului la alte funcțiuni decât cele pentru care au fost proiectate inițial. Corpul principal al morii, construit în jurul anului 1900 și extins în 1916, ar putea fi transformat ușor într-un hotel, spațiu comercial, respectiv integrat într-un ansamblu de locuințe. În orice caz soluția de compromis o reprezintă păstrarea fațadei care, pe lângă valoarea arhitecturală și istorică locală, are și o puternică încărcătură emoțională pentru lugojenii care își aduc aminte cu nostalgie de acest reper industrial al urbei. Demolarea integrală a morii „Clara” reprezintă un brutal atac asupra identității locale și o șansă pierdută pentru regenerarea urbană (revitalizarea) a unui cartier periferic al Lugojului. În rândul publicului larg persistă falsa impresie că prin salvarea acestui imobil istoric se frânează o investiție majoră în zonă, cum ar fi un nou magazin Lidl, ceea este total eronat. Dimpotrivă, se poate ajunge la un consens – intermediat de primărie sau de Direcția pentru Cultură Timiș – cu investitorul, pentru conservarea măcar a fațadei și introducerea ei într-un traseu cultural urban, ceea ce ar adăuga valoare și noului proiect arhitectural propus”, a mai spus Gaidoș.
