În fiecare an, pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc soborul Sfântul Ioan Botezătorul. Aceasta este una dintre cele patru sărbători pe care Biserica Ortodoxă Română i le dedică sfântului.
Biserica Ortodoxă Română îi dedică Sfântului Ioan Botezătorul patru sărbători: Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul (23 septembrie), Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august) și Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie).
În calendarul creștin ortodox, soborul Sf. Ioan marchează și sfârșitul sărbătorilor de iarnă.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, tatăl său a fost preotul Zaharia și mama sa, Elisabeta, a fost descendentă din neamul lui Aaron.
Nașterea lui Ioan a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.
Pentru că nu vrut să creadă cele spuse de îngerul Gavriil, Zaharia a decis să rămână mut până la nașterea fiului său.
În religia creștină, sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut ca „Înaintemergătorul Domnului”, misiunea acestuia fiind de a pregăti calea și oamenii pentru venirea lui Iisus Hristos și de a-i boteza în râul Iordan pe cei care se pocăiau, potrivit basilica.ro.
Conform Evangheliei după Matei, Sfântul Ioan Botezătorul le transmitea oamenilor următorul mesaj: „Pocăiți-vă, că se apropie Împărăția Cerurilor”, scrie crestinortodox.ro. De asemenea, tot el este și cel care l-a botezat pe Iisus.
Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat de Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare si tetrarh, deoarece l-a criticat pe acesta pentru ca a luat-o în căsătorie pe cumnata sa, Irodiada.
Potrivit Evangheliei, cu ocazia sărbătoririi zilei sale de naștere, Irod a cerut ca fiica Irodiadei, Salomeea, să-i danseze. El i-a spus tinerei să-i ceară ce vrea, iar tânăra i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.
În anul 362, pe vremea împăratului Iulian Apostatul, mormântul Sfântului Ioan a fost profanat și o parte dintre moaște au fost arse.
Restul moaștelor au fost duse în Ierusalim, apoi în Alexandria, unde, la 27 mai 395, au fost așezate într-un lăcaș sfânt.
Tradiții și superstiții pe 7 ianuarie
Potrivit tradiției populare în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului.
În unele zone din țară, pe 7 ianuarie, în ziua sărbătorii există un obicei numit „udatul Ionilor”.
După slujba religioasă se formează un alai din feciori călare care poartă steaguri tricolore, copii şi juni îmbrăcaţi tradiţional care merg pe lângă un car alegoric.
Carul plin cu paie este tras de boi, care sunt împodobiți cu ţesături şi mărgele. Potrivit tradiției în car trebuie să se afle cea mai vârstnică femeie din sat și cel mai vârstnic bărbat.
Din alai mai fac parte și persoanele care poartă numele de Ion, Ioana sau alte derivate.
Alaiul merge la râu, iar acolo, pe versuri tradiționale are loc „udatul ionilor”.
Junii îi udă pe rând pe toți sărbătoriți de Sf. Ioan, iar la sfârșit li se împart colaci, vin și țuică.
Sărbătoarea continuă apoi pe uliţele satului, cu dansuri şi cântece tradiționale.
În Bucovina, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.
Tot în credința populară se spune că, în ziua de 7 ianuarie, toată lumea ar trebui să se simtă bine și să fie bucuroasă.
Iar cei care sunt supărați pe 7 ianuarie, vor avea aceeași stare tot anul.
De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ioan „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în România sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi și peste 650.000 de femei care poartă numele sfântului Ioan sau derivatele lui.
Cele mai răspândite nume sunt: Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.
