Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timișoara, în colaborare cu Arhiepiscopia Timișoarei, a organizat joi, 23 mai, la Mănăstirea Timișeni – Șag, Simpozionul naţional de teologie cu tema: „Isihasm și spiritualitate filocalică în Tradiția teologică românească”.
Manifestarea științifică a debutat în biserica istorică a Mănăstirii Timișeni cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, prin oficierea Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos de către părintele Rafael Povîrnaru de la Departamentul de Teologie din Timișoara.
După momentul de rugăciune, a urmat sesiunea festivă de deschidere a Simpozionului Național de Teologie, fiind moderată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, arhiepiscopul Timișoarei și mitropolitul Banatului.
A urmat, apoi, cuvântul conf. dr. Dana Percec, decanul Facultății de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, care a salutat inițiativa profesorilor de la catedra de teologie ortodoxă de a organiza un simpozion dedicat spiritualității filocalice din tradiția românescă. În continuare, pr. conf. univ. dr. Gheorghe Holbea a susținut referatul cu tema „Isihasmul, cale de transfigurare a suferinței în timpul persecuției comuniste.”
Simpozionul se bucură de participarea a numeroase cadre didactice de la Facultăţile de Teologie Ortodoxă din București, Sibiu, Cluj-Napoca, Arad, Alba Iulia, dar și a mai multor cercetători, doctori și doctoranzi în domeniul teologiei ortodoxe din țară și din Marea Britanie.
Scopul major al manifestării științifice a constat în explorarea dimensiunii isihaste și a spiritualității filocalice în spațiul teologiei românești.
În acest sens, au fost evidențiate cele două coordonate majore care definesc specificul spiritualității noastre carpatine: în primul rând, contribuția monahală la revigorarea vieții duhovnicești prin spiritualitatea isihastă inițiată de starețul Vasile de la Poiana Mărului și versiunea slavonă a Filocaliei (Dobrotoliubie) realizată de Sfântul Paisie de la Neamț (Velicikovski), precum și prin renașterea filocalică exemplară a stareților Gheorghe și Calinic de la Cernica.
Totodată, s-a accentuat faptul că pleiada de mari duhovnici români din secolul XX (Părintele Ilie Cleopa, Părintele Paisie Olaru, Părintele Dionisie Ignat, Părintele Arsenie Papacioc, Părintele Petroniu Tănase și Părintele Teofil Părăian) fac parte din această remarcabilă tradiție duhovnicească din secolul XVIII, o tradiție care și-a pus amprenta asupra spiritualității românești.
Lucrările simpozionului au continuat în după-amiaza zilei, cu o nouă serie de referate, care, pe lângă faptul că au explorat dimensiunile isihasmului și spiritualității filocalice românești din diverse perspective (dogmatice, liturgice, duhovnicești și istorice), au evidențiat și contribuția decisivă a părintelui Dumitru Stăniloae la revigorarea teologiei românești prin traducerea Filocaliei în limba română, precum și prin recuperarea duhului viu al Sfinților Părinți în scrierile sale dogmatice, liturgice și ascetice.
Simpozionul național de teologie de la Mănăstirea Timișeni – Șag este un prinos de cinstire adus celor care au contribuit la permanentizarea și la păstrarea vieții contemplative (ca vedere a lui Dumnezeu) în spațiul carpato-danubiano-pontic -este mesajul Mitropoliei Banatului.
