Sindicaliștii din administrația publică cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.79/2024 prin care primarii și președinții consiliilor județene pot modifica organigramele fără votul consiliilor locale.
”Vă solicităm, în temeiul atribuțiilor constituționale pe care le aveți, conform art. 77 alin. (2) din Constituția României, să retrimiteți în Parlament spre reexaminare Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţã a Guvernului nr.79/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ (plx 485/01.10.2024), în forma în care a fost adoptată de către Parlamentul României. Vă rugăm să abordaţi problematica neconstituţionalităţii acestei legi, sens în care se impune reexaminarea ei în vederea modificării”, se arată în cererea transmisă președintelui României.
Sindicaliștii precizează că s-au adoptat o serie de modificări la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, modificări introduse prin amendamente la Proiectul de lege de adoptare a OUG nr. 79/2024. Amendamentele introduse şi adoptate de Camera Deputaților, de altfel cu caracter organic, pe de-o parte aduc modificări majore textului ințial al ordonanței supuse aprobării, şi pe de altă parte, modificări şi completări esențiale faţă de forma adoptată de Senatul României ca primă cameră sesizată. În acest sens, apreciem că din punct de vedere extrinsec, Legea aprobată încalcă principiul bicameralismului, amendamentele adoptate de Camera Deputaților, reiterăm, într-o materie de lege organică, nu au fost nici supuse dezbaterii Senatului României, nici evaluate în plenul celor două Camere ale Parlamentului României.
“Considerăm că forma adoptată de Camera Deputaților privind aprobarea OUG nr. 79/2024, se abate flagrant atât de la forma inițiatorului, cât şi de la forma adoptată de prima cameră sesizată, Senatul României, ceea ce contravine bicameralismului constituțional român. Intrinsec, raportat la Legea adoptată a cărei reexaminare (ori chiar neconstituționalitate) o solicităm, ne raportăm la modificarea esențială a unor atribuții ale consiliului local/județean, respectiv ale primarului/preşedintelui de consiliu județean., prin modificări şi completări aferente ale OUG nr. 57/2017, mai exact ale art. 129 privind atribuțiile consiliului local, art,. 155 privind atribuțiile primarului. art. 173 privind atribuțiile coniliului județean şi ale art. 191 privind atribuțiile preşedintelui consiliului județean. Mai exact, se transferă de la consiliul local/județean (care aproba, la propunerea primarului/preşedintelui de consiliu județean), la primar/preşedinte de consiliu local atributul de a ȋnființa și organiza aparatul de specialitate al primarului/președintelui de consiliu județean și aprobă statul de funcții și regulamentul de organizare și funcționare ale acestuia. Ȋnțelegem să ridicăm, în primul rând, problema ȋncălcării art. 1 alin (5) din Consituția României, în componenta sa referitoare la calitatea legii, precum și cu referire la principiul securității raporturilor juridice, din perspectiva unicității reglementării în materie. Orice modificare a structurii administrative locale trebuie să fie supusă controlului democratic al consiliului local, care este organul deliberativ responsabil pentru astfel de decizii. Această modificare lasă loc pentru interpretări abuzive, primarul/preşedintele consiliului judeţean putând să acționeze fără verificări suplimentare. De asemenea, raportat la principiul separaţiei puterilor, transpus la nivel local, prevăzut de art. 1 alin (4) din Constituţia României, consiliul local/consiliul judeţean are atribuții de deliberare, iar primarul/preşedintele consiliului judeţean au atribuții executive. De pildă, dacă primarul/preşedintele consiliului judeţean capătă competențe de modificare a organigramei și statului de funcții fără aprobarea consiliului, acest echilibru se rupe, primarul asumându-și puteri excesive, ceea ce poate duce la un control inadecvat și lipsit de responsabilitate. Atribuțiile acordate primarului/preşedintelui consiliului judeţean, prin această modificare, sunt disproporționat de mari în raport cu atribuțiile consiliului local. Într-un stat de drept, puterile trebuie echilibrate, iar distribuirea lor trebuie să reflecte separarea competențelor. Această concentrare a puterii în mâinile primarului/preşedintelui consiliului judeţean poate crea dezechilibre în funcționarea administrației locale, şi ridică problema proporţionalităţii ca principiu constituțional, prevăzut de art. 53 din Constituţie. În al doilea rând, vizăm art. 41 din Constituția României, raportat la dreptul la negociere colectivă si dialog social în domeniul muncii şi în materii de interes pentru salariați, În condițiile în care funcționarii publici şi personalul aparatelor de specialitate ale primarilor/preşedinților de consiliu județean (cu mențiunea că funcționarii publici beneficiază şi de statute proprii, ca legi cu caracter organic) sunt vulnerabili în fața voinței politice ori chiar abuzului unei persoane. Mai mult, Consiliul local/Consiliul judeţean este ales direct de cetățeni pentru a reprezenta interesele comunității. O modificare a organigramei și a funcțiilor aparatului de specialitate afectează modul în care funcționează administrația și, implicit, serviciile furnizate cetățenilor. O astfel de decizie ar trebui să reflecte voința comunității, exprimată prin consiliul local/judeţean. Transferarea acestei puteri exclusiv către primar/preşedinte al consiliului judeţean ar putea încălca dreptul cetățenilor la participare democratică prin intermediul reprezentanților aleși, încălcând astfel dispozițiile art. 2 și art. 36 din Constituție. De asemenea, amendamentele introduse de Camera Deputaților nu sunt însoțite de motivarea cerută de lege ori de avizul Consiliului Economic şi Social. Nu ȋn ultimul rând, aşa cum am arătat, forma adoptată subminează transparența şi raporturile ȋntre legislativ şi executiv la nivel local, reglementarea, fiind atribut al legislativului iar executarea, a executivului. Pentru cel puțin aceste considerente, vă solicităm respectuos să nu promulgaţi această lege, să o trimiteţi spre reexaminare cu aceste observații, iar în cazul în care se impune, în temeiul art. 146 lit. a) să sesizaţi Curtea Constituţională, pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii acestei legi înainte de promulgare“, se mai precizează în scrisoarea FNSA.
