Acasă Actualitate Societatea Timișoara le cere consilierilor locali să nu aprobe PUZ-ul pentru blocul...

Societatea Timișoara le cere consilierilor locali să nu aprobe PUZ-ul pentru blocul de locuințe de pe strada Bisericii

314
DISTRIBUIȚI

Societatea Timișoara și Comitetul civic pentru salvarea patrimoniului Timișoarei au trimis o scrisoare membrilor Consiliului Local Timișoara, referitor la „Proiectul de hotărâre privind Planul Urbanistic Zonal «LOCUINȚE ȘI SERVICII», Piața Bisericii nr.7, Timișoara”. Aleșilor locali li se cere să nu aprobe PUZ-ul, pentru că astfel s-ar strica aspectul arhitectural al cartierului Elisabetin.

„Prin această scrisoare, aleșilor locali li se reamintește că votul acordat la alegerile din septembrie 2020 a avut în vedere, ca deziderat de mare importanță pentru timișoreni, și schimbarea perspectivei pe care Primăria Timișoarei o avea față de clădirile de patrimoniu și față de zonele protejate din cartierele istorice. Solicităm noii administrații să respecte acest mandat acordat la alegeri și să apere istoria, tradiția urbanistică si personalitatea unică a Timișoarei. Zonele istorice trebuie să beneficieze de o protecție autentică, nu formală, în litera, dar și în spiritul legii”, transmit reprezentanții Societății Timișoara, membră a Comitetului civic pentru salvarea patrimoniului Timișoarei.

Reamintim, PUZ-ul respectiv a creat discuții atât înainte, cât și după dezbaterea publică. Ilie Sîrbu, fondatul asociației Salvați Patrimoniul Timișoarei, de exemplu, reproșa faptul că nu au fost respectate normele referitoare la comunicarea proiectului: nu au fost informați nici toți vecinii despre construcție, dar nici asociațiile specializate în patrimoniu. În plus, fapt confirmat și de alte persoane în dezbaterea publică, nici nu au expuse planșele corect, ca durată și amplasament, planșele cu detalii. Alte voci reproșau faptul că, potrivit documentației, clădirea ar urma să umbrească parcul din apropiere sau înălțimea nu corespunde limitelor din zonă.

Reprezentanții dezvoltatorului și ai primăriei, în schimb, s-au apărat. Ei au spus că planșele au fost expuse destul de mult timp, iar informarea vecinilor s-a făcut în limitele posibile, conform informațiilor disponibile în bazele de date ale primăriei. „Doar nu era să batem din ușă în ușă, cum am mai făcut alte dăți”, a spus o angajată a Direcției de Urbanism. În plus, conform arhitectului care a realizat planurile, parcul ar urma să fie umbrit la orele prânzului doar iarna, iar înălțimea, față de prima variantă a proiectului, chiar a fost redusă: va fi de 10 metri la fața dinspre stradă și maxim 15 la cea mai înaltă cornișă.

Avocatul Alexandru Pușa, în schimb, nu s-a lăsat convins și a amenințat cu sesizare DNA-ului, în cază că PUZ-ul va fi aprobat, acesta neavând aviz de oportunitate. „Avizul de oportunitate care stă la baza acestui PUZ a fost emis pe o durată de valabilitate egală cu certificatul de urbanism inițial. Certificatul de urbanism nu a fost prelungit și a expirat. Odată cu el, a expirat și acest aviz de oportunitate. Din punct de vedere juridic, un act odată expirat este decedat, nu mai poate fi adus la viață. Da, într-adevăr, s-a cerut un al doilea certificat de urbanism, însă nu s-a cerut și un aviz de oportunitate!”, spunea avocatul.

Prezentăm scrisoarea Societății Timișoara către membrii Consiliului Local Timișoara:

Membrilor Consiliului local al municipiului Timișoara,

Ref: „Proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „LOCUINȚE ȘI SERVICII”, Piața Bisericii nr.7, Timișoara”

Timișoara are o structură urbanistică unică. De-a lungul timpului, ea a alăturat cetății-fortăreață elementele componente, cunoscute acum sub numele „cartiere istorice”.

Denumirea de “cartiere istorice” este oficială și unanim recunoscută.

Autoritățile locale, dar și locuitorii Timișoarei, au obligația legală de a veghea la prezervarea tradițiilor istorice ale orașului, la structura sa urbanistică și la unicitatea sa.

De modul în care această obligație este îndeplinită depinde în ce oraș vom trăi în viitor și cum va fi perceput el în această parte de Europa, inclusiv de vizitatorii care îl vor admira (sau nu) peste ani și ani.

Unul dintre cartierele istorice cu cea mai mare semnificație pentru oraș și pentru istoria lui este cartierul Elisabetin.

Personalitatea cartierelor în general și a Elisabetinului în special este dată de amplasarea străzilor și de forma și dimensiunile clădirilor edificate.

Este evident pentru oricine că Elisabetinul a fost ridicat ca un cartier rezidențial și că toate casele care îl compun au un anumit volum, o anumită forma și o anumită mărime.

Casele din Elisabetin sunt case familiale, în mare parte.

Acolo unde, în timp, s-a dorit ca o casă să aibă mai multe unități locative, s-a păstrat, cu rigoare, regimul de înălțime și decorul stradal.

Casele, chiar mai mari și mai încăpătoare, conținând mai multe apartamente, apar, pentru trecător, tot ca fiind case familiale. Acest element al dimensiunii și înălțimii dă Elisabetinului personalitatea sa. Îl deosebește de cartierele de blocuri și de clădiri moderne, îi păstrează caracterul intim și primitor.

Elisabetinul e format din străzi liniștite, umbrite de arbori, piațete mici, mărginite de clădiri elegante, dar discrete. Fațadele, chiar dacă sunt monumentale, nu au ostentație, nu există circulație intensă, nu există un spectacol al străzii. Elisabetinul nu are nevoie de zgomot și aglomerație. Nu doar că nu are nevoie, dar acestea l-ar distruge.

În Elisabetin străzile au fost concepute în careuri sau dreptunghiuri, astfel încât laturile să fie formate din fațade și spațiul interior să fie delimitat astfel de curți interioare cu grădini. În felul acesta, spațiul verde de care beneficiază fiecare casă se extinde cu cel al tuturor celorlalte din permietrul străzilor paralele și perpendiculare unele pe altele.

O piață simbol a Elisabetinului e Piața Bisericii. E denumită astfel după situarea bisericii ortodoxe construită în arhitectura tipic bănățeanș și central europeană, iar turla Bisericii strjuiește, la fel de neostentativă, casele din jur și se constituie în singurul element de înălțime, care nu jenează deloc personalitatea locului, ci o reafirmă.

Ce ni se propune?

Ni se propune ca în mijlocul acestei oaze de liniște și de tradiție istorică să apară un bloc de apartamente, înalt și masiv, adăpostind zeci de familii, cu dimensiuni total șocante pentru tot ce îl înconjoară, un uriaș care să umbrească parcul din preajmă, să ia aerul, lumina și liniștea din jur și să concureze turla bisericii, care să devină astfel o firavă victimă a gigantului alăturat.

Blocul de apartamente ar urma să aibă o parcare subterană, pentru zeci de mașini, curți betonate între corpurile de clădire, o ocupare a spațiului urban total supradimensionată.

Ansamblul de clădiri preconizat s-ar extinde din strada pe care e biserica pânp în curțile celor de pe linia de tramavai, „asediindu-se” deci și spațiul verde interior. Fără a mai vorbi despre obturarea luminii soarelui asupra parcului din vecinătate.

Care e locul unei asemenea clădiri într-un cartier precum Elisabetinul?

Niciunul. Orice plan urbanistic din orice oraș din Europa ar respinge a priori o astfel de perspectivă.

Cum ni s-ar părea proiectarea unui bloc în alte piețe istorice? În Piața Romanilor, în Piața Traian, în Piața Unirii? Cu ce am fi mai buni în 2021 decât în anii dictaturii comuniste, când orașe întregi erau schimonosite de planuri abuzive ale regimului totalitar?

S-a invocat existența în zonă a unui hotel, construit acum câțiva ani. Oare o eroare din trecut poate fi considerată un precedent de urmat pentru prezent și viitor?

Hotelul Perla are, de fapt, clădiri pe str. Protopop George Dragomir, fostă str. Turgheniev și pe str. Evlia Celebi (fostă str. Păltiniș) și rezultatul e că grădinile de pe o suprafață destul de mare au fost transformate în spații de parcare betonate, zgomotul mașinilor care vin și pleacă, plus al taxiurilor, a multiplicat peste limitele de zgomot și poluare strada Protopop George Dragomir, pe care se și circulă în două sensuri și sunt parcate mașini pe ambele laturi când nu e pandemie.

În cursul dezbaterii publice organizate în data de 1 februarie 2021 au apărut și semnale de nelegalitate ale proiectului. Ele trebuie avute în vedere în cadrul verificărilor care vor avea loc.

Autoritățile locale, administratorii acestui oraș au obligația de a aplica legea atât în litera, cât și în spiritul ei. Iar aplicarea legii trebuie să fie constructivă, și nu distructivă.

Orice timișorean care își respectă orașul, care îl iubește și îi dorește binele ar spune NU unui astfel de proiect, care ar fi distructiv pentru personalitatea și pentru spiritul cartierului Elisabetin. Pentru Timișoara întreagă.

Societatea Timișoara, membră a Comitetului civic pentru salvarea patrimoniului Timișoarei,  solicită Consiliului local  respingerea acestui proiect.

 

Comentarii

comentarii