Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABAB) Timișoara a organizat a doua sesiune de informare, consultare şi participare a publicului larg şi a factorilor interesaţi de gospodărirea apei în zona Banatului.
În Sala de Conferinţe a ABAB s-au alăturat specialiştilor în domeniul apei reprezentanţi ai ONG-urilor, ai administratorilor de zone protejate, din hidroenergie, ai acvaculturii, ai mediului universitar, instituţiilor descentralizate ale statului şi a municipalităţilor din arealele de interes, pentru a lua cele mai bune decizii în vederea unei dezvoltări durabile în domeniul apei.
Presiunile hidromorfologice afectează o mare parte din cursurile de apă din Spaţiul Hidrografic Banat, însă cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cauzate de lucrările de barare transversală situate pe corpul de apă – de tip baraje, praguri de fund, lacuri de acumulare – cu efecte asupra regimului hidrologic, stabilităţii albiei, transportului sedimentelor şi a migrării biotei, care întrerup conectivitatea longitudinală a corpului de apă.
Barajele produc, în principal, întreruperea continuităţii longitudinale. Regularizările şi îndiguirile produc modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice şi întreruperi ale conectivităţii laterale. Derivaţiile, ca presiuni hidromorfologice, produc în principal efecte asupra curgerii minime, asupra stabilităţii albiei şi biotei. Şenalele navigabile au efecte asupra stabilităţii albiei şi biotei. Astfel, impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin afectarea migrării speciilor de peşti migratori, declinul reproducerii naturale a populaţiilor de peşti, reducerea biodiversităţii şi abundenţei speciilor, precum şi alterarea compoziţiei populaţiilor.
De-a lungul timpului, în Spaţiul Hidrografic Banat s-au întreprins acţiuni de creştere a gradului de siguranţă şi a confortului prin „îmblânzirea” reţelei hidrografice, fapt care a avut şi consecinţe nedorite, în multe cazuri dramatice, asupra râurilor, lacurilor şi a zonelor umede, dar mai ales a vieţii susţinute de acestea. De exemplu, Moara de la Chizătău, care a fost construită înainte de 1989 de către IAS-ul Topolovăţul Mare, pierzându-şi folosinţa, barează şi acum Bega creând efecte negative: migraţia peştilor este afectată, iar la inundaţii creează probleme prin suprasolicitarea digurilor existente. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul microhidrocentralei dezafectate aflată în perimetrul comunei Constantin Daicoviciu. În acest sens, pentru cele două construcţii hidrotehnice, cel de-al doilea Plan de Management Bazinal prevede ca măsuri pentru 2016-2021 (pentru asigurarea continuităţii longitudinale a cursurilor de apă) îndepărtarea acestor barări transversale de pe cursurile de apă respective. Scopul acestei sesiuni a fost ca acest document să fie revizuit şi îmbunătăţit în vederea aprobării lui, pentru a fi apoi legiferat la nivel naţional. Documentul a putut fi consultat online pe site-ul ABAB încă din 22 decembrie 2014 unde va şi rămâne până la 22 iunie 2015.
În acest context, toţi factorii implicaţi în gospodărirea resurselor de apă au responsabilitatea de a lua toate măsurile necesare în vederea diminuării efectelor negative istorice induse cursurilor de apă de către activităţile umane (diguri, baraje, praguri de fund, regularizări de albie, exploatări istorice de balast în albie, desecări, etc.).
“Acţiunea poate fi considerată o reuşită în domeniul implicării active a factorilor interesaţi în domeniul gospodăririi apelor, atât prin subiectele dezbătute cât şi prin gradul de participare şi reprezentativitate. Apelând la toate mijloacele de informare: mass media, scrisori electronice, faxuri, scrisori personale s-a reuşit să se aducă împreună un auditoriu specializat format din 55 de reprezentanţi ai factorilor implicaţi în gospodărirea apelor, cu un spectru atât de variat de activitate, cu interese diferite şi au reuşit să obţină cele mai bune măsuri ce vor fi integrate în „Planul de Management Bazinal al S.H.Banat al II-lea ciclu 2016-2021” axate ca tematică pe modificările hidromorfologice” a spus Ervin Luci, directorul ABAB Timișoara.
