Vineri, 13 aprilie, de la ora 19.00, maestrul Radu Popa va dirija concertul inaugural al Festivalului Internaţional „Timişoara Muzicală”, ce cuprinde Concertul pentru vioară şi orchestră în re minor op. 47, de Jean Sibelius şi Suita „Spartacus” de Aram Haciaturian.
Concertmaestrul Filarmonicii Banatul, Mircea Tătaru, a exlicat în avancronică: Scris la Helsinki, acest concert se va bucura de o largă popularitate până în zilele noastre, ocupând un loc de cinste alături de marile concerte închinate viorii. Încă de la începutul anului 1899, Sibelius se gândea să scrie un concert pentru vioară şi orchestră şi îi spunea soţiei sale Aino, că a găsit teme minunate pentru viitorul concert. Mai târziu, aceasta descriind procesul de naştere al concertului, relata că Jean era deja ameţit de atâtea melodii care-i veneau în minte, că stătea treaz nopţi în şir cântând la vioară teme şi urmărind cum acestea se pot dezvolta. Cel care a oferit o carieră internaţională concertului, cântându-l succesiv ani la rând în Europa şi America, a fost Ferenc Vecsey, un tânăr virtuoz de 17 ani. Acesta credem că a fost motivul pentru care Sibelius a stabilit dedicaţia definitivă a concertului lui Vecsey, a cărei viaţă, din păcate, a fost foarte scurtă (a murit la 38 de ani). Vineri vom asculta concertul în interpretarea violonistului Armen Anassian.
În partea a doua vom asculta Suita de balet „Spartacus”. Acest mare compozitor armean, cu numele întreg Aram Ilici Haciaturian, s-a născut la Tbilisi, în 1903, dintr-o familie modestă. Trecem repede peste biografia de tinereţe şi dorim să subliniem faptul că după al doilea război mondial, conducerea politică a Uniunii Sovietice îl considera, alături de Prokofiev şi Şostakovici, ca având tendinţe antidemocratice şi formaliste. Deşi de stiluri diferite, aceşti trei compozitori ai epocii sovietice sunt pentru istoria muzicii, adevăraţi titani, deschizători de drumuri pentru muzica secolului XX. Din acest balet, vom asculta o suită formată din opt piese reprezentative, desfăşurate pe un timp de aproximativ 40 de minute. Această capodoperă, Baletul „Spartacus” scrisă după altă celebră lucrare — Baletul „Gayaneh” — a prins viaţă pentru prima dată doar după 11 ani de la compunere, adică în 1956, nu se ştie din ce cauze. Oricum subiectul este arhicunoscut, adică istoria întâmpărilor născute din revolta sclavilor capturaţi de ostaşii Imperiului Roman, sclavi conduşi de luptătorul trac, Spartacus.
Istoria spune că revolta a fost înăbuşită de Licinius Crassus, şi că aproximativ 6000 de rebeli au fost crucificaţi de-a lungul Viei Appia. Ultimul crucificat se pare că ar fi fost însuşi Spartacus. Suita însă nu se referă decât la partea în care Spartacus înregistrează victorii. Astfel, ceea ce vom asculta vineri seara în programul orchestrei filarmonicii va fi o muzică optimistă, plină de culoare şi farmec. Pentru melomanii de peste 40 de ani, va fi o extraordinară înâlnire cu muzica unui serial de mare succes pe care suntem siguri că nu l-au uitat – Linia Maritimă Onedin – muzică ce face parte din debutul suitei prezentate vineri seara. De altfel, muzica acestui mare compozitor a fost folosită drept fundal muzical pentru zeci de filme celebre, dovadă peremptorie a valorii peste timp a creaţiei lui Aram Haciaturian – explică Mircea Tătaru.
