Interviu cu dr. nutriţionist Lavinia Ceuţa
Dr. Lavinia Ceuţa a absolvit Facultatea de biologie, este specializată pe nutriţie şi este nutriţionist la Clinica Brol din Timişoara. Face masterul în Gestiunea şi culoarea mediului şi a terminat şi un curs de fitoterapeut.
De ce aţi decis să deveniţi nutriţionist?
Am simţit că trebuie să îmi găsesc şi rostul în viaţă, pe lângă rolurile pe care le am. Venirea pe lume a fetiţei mele mi-a adus bucuria dăruirii. Am început să studiez să văd ce aş putea să fac să îi ajut pe ceilalţi, dar şi pe mine şi pe cei de lângă mine, pentru sănătate, armonie şi o adaptabilitate mai bună. Am finalizat şi un doctorat pe plante medicinale. Opt ani am practicat înotul de performanţă şi am fost model 20 de ani. Toată viaţa am avut grijă la ce mănânc şi cum mănânc. Pregătirea specială pe nutriţie a venit ca o mănuşă. Acum sunt sudentă la a treia facultate, unde studiez psihologia. Mi-am dat seama că nu pot să fac ordine în farfuriile oamenilor dacă nu e ordine şi armonie în stările lor emoţionale, în felul în care gândesc şi se raportează la ceilalţi. Am şi un blog personal unde am scris sute de articole: www.lavi-enrose.com. Deşi nu am făcut publicitate, are 10.000 de vizitatori pe lună.
Ce înseamnă să fii nutriţionist?
O vizită la nutriţionist este un pas pe care îl face un om către cunoaşterea lui şi a stării lui de sănătate şi către evoluţia lui personală. O vizită la nutriţionist e un pas către progresul personal, profilaxia şi prevenţia bolilor.
Ce îi învăţaţi pe oamenii care vin la dumneavoastră?
A spus-o Hypocrate acum 2000 de ani: “Hrana să vă fie medicament!” Un doctor celebru care are două premii Nobel, unul pentru pace şi altul pentru chimie, a spus că medicina viitorului va fi hrana şi nutriţia optimă. Omul actual se află în centrul unui progres tehnologic foarte mare, merge pe lună sau pe marte, dar din punct de vedere al fiinţei s-ar putea să nu fie adaptat nutriţional şi nici în ceea ce priveşte stările lui interioare.
De ce?
Poate pentru că a avut un aritm faţă de tot ce a fost tehnologie şi progres, vis-a-vis de progresul sufletesc – al întregului – minte-trup-suflet. Cele două nu au mers în paralel.
Omul actual ştie să se hrănească?
Omul de astăzi are informaţii foarte multe pentru progresul personal. Nu ştiu dacă ştie să se hrănească sau nu. E o întrebare interesantă: “Ce să aleg eu din hypermarket când merg?” Răspunsul este: “Luaţi-vă străbunica şi mergeţi cu ea şi o să vedeţi că ea ştie ce să aleagă”. Nutriţia e simplă, dar omul actual a complicat-o.
Sunt foarte multe farmacii în Timişoara. Se poate spune că omul de astăzi este o persoană bolnavă?
Nu, nu este o persoană bolnavă. Medicina actuală are tendinţa de a prescrie uşor reţete, dar omul actual poate fi atent să aleagă să intre într-o farmacie sau într-un magazin naturist.
E dietetica o nouă filosofie de viaţă?
Ce este dietetica pentru mine? O bună adaptare şi o înţelegere a vieţii, o formă de înţelepciune, paradigma adaptării noastre cât mai bune la mediu, aproape de simplitatea firească a lui A FI aproape de natură. A trăi bine înseamnă a ne bucura de cât mai multe clipe prezente ale vieţii, conştienţi fiind de ele, iar a mânca mai puţin şi mai simplu înseamnă una dintre formele prin care viaţa se simplifică, o alegere conştientă, de bine.
Şi, astfel, pot să vă marturisesc că regimul universal de a fi într-o excelentă formă este cel de eliminare a gândurilor negative, faţă de propria realitate şi faţă de ce este în jurul nostru, este cel de adoptare a unei poziţii conciliante şi cumpătate, este cel în care dobândim respect şi recunoştinţă pentru viaţa noastră şi a celor de lângă noi. Nu putem vorbi de o sănătate bună şi să evoluăm, dacă nu simţim bucurie şi un pic de plăcere, nu-i aşa? Iar plăcerea firească şi bucuria vieţii vin din lucruri simple, neaşteptat de simple şi fireşti. Rătăcit este acest termen, pierdut printre atâtea programări, întâlniri, căutări, frustrări, încercări, termene limită. Suntem stresaţi, mereu grăbiţi şi prea ocupaţi, iar acestea toate ne iau din simplitatea firească a vieţii.
Trăim într-o societate a urgenţei, dominată de o mentalitate a rezolvărilor rapide şi de aceea ne vine greu să acceptăm că o sănătate şi o stare bună nu ne pot fi puse la dispoziţie pe moment, imediat sau la cerere, ele se construiesc şi se descoperă. Dacă ar fi să reproşez ceva perioadei actuale este că ne îndepărtează de la A TRĂI simplitatea firească a vieţii. Da, viaţa întreagă este un miracol şi simplitatea ei este de descoperit!
Vorbiţi despre obiceiurile alimentare ale omului modern?
Culoarea în care noi alegem să pictăm peisajul din interior şi exterior, culoarea alegerilor noastre şi nu vastele combinaţii sub forme rigide, fără esenţă, acestea fac diferenţa. Omul actual este tare încântat de evoluţia lui, de la ”om al peşterii” la ”călător în spaţiu”, şi îşi priveşte trecutul primitiv complet detaşat. Atunci când este vorba de regimul alimentar, specia umană a trecut printr-o experienţă gravă, o involuţie în ceea ce priveşte obiceiurile alimentare, involuţie declanşată de aclamatul început al civilizaţiei, eveniment care a creat o separare permanentă între om şi natură. Evoluţia umană în adaptabilitate materială şi spaţială are o evoluţie clară, incontestabilă. Mai puţin şi ne mutăm pe Marte, ne îngrămădim să ajugem tot mai mulţi şi mai repede pe Lună… Nimic rău în asta, admirabil, însă partea noastră umană, latura simplă din noi, oare cu ea cum rămâne? Un echilibru ne-ar prinde de minune, ne-ar aduce mai aproape ”evoluţia” de adevărata noastră nobleţe şi ne-ar putea aduce chiar înapoi şi echilibrul cu natura.
Cotitura în care ne aflăm poate fi un progres, de vom înţelege doar un amănunt esenţial: mai mult înseamnă mai puţin din altceva… şi mai puţin poate fi, de cele mai multe ori, o cale simplă şi exactă…”evoluţie prin simplitate!”
Acum, am face un mare pas dacă am aplica această simplitate în gândurile noastre, în alimentaţia zilnică, în igiena spirituală. Iar dacă mediul înconjurător a devenit uşor artificial, atunci să-l transformăm din nou în ”cât mai natural”! Se simte nevoia unei abordări atotcuprinzătoare, cauzale, care să aibă în centru formarea şi însuşirea unui mod de viaţă sanogen, din care să nu lipsească igiena sufletească şi spiritual.
Omul modern mănâncă prea mult?
Pledoaria mea este o pledoarie pentru viaţă, pentru frumuseţea simplităţii ei şi pentru conştientizarea stării interioare a fiecăruia dintre noi. Adaptabilitatea la mediu se face cumva destul de nefiresc, oamenii depăşesc măsura în tot ceea ce fac: mănâncă prea mult, beau prea mult, fumează prea mult, cheltuiesc prea mult, petrec prea mult timp lucrând. Şi de trait când mai trăiţi, cu adevărat? Iată o întrebare ce ne-am putea-o pune mulţi dintre noi. Şi ce greu de împărtăşit ar putea fi răspunsul…
Avem în noi tot, avem cu noi tot să aşternem cu bucurie şi conştienţă întreaga călătorie. Şi, dragii mei, nu există sănătate fără conştiinţă. Relaţia fiecăruia dintre noi cu propriul corp este mai intimă decât relaţia cu soţul, soţia, colegii de serviciu sau copiii noştri. Dacă acest corp este neglijat, nu funcţionează bine, atunci nimic nu se armonizează. Lipsa înţelegerii şi absenţa cunoaşterii descalifică mult profilaxia bolilor, iar modul în care trăim ne vorbeşte şi de modul în care ne hrănim, de cine suntem şi cum suntem fiecare dintre noi… culoarea sufletului nostru!
Învăţăm să trăim, învăţăm să ne hrănim, învăţăm să ne bucurăm.
Ceea ce este cu adevărat important este deplina conştiinţă, atenţia către ce simţim şi gândim. Puterea de a fi prezenţi în propria viaţă!
A mânca bine înseamnă a mânca delicat, lent, respectând hrana şi corpul. A controla felul în care mâncăm înseamnă a ne controla greutatea, iar a controla greutatea înseamnă a îngriji de sănătate. Degustaţi mâncarea, conştientizaţi gustul, bucuraţi-vă de energia şi starea dată. Deşi este greu de imaginat, stă în puterea fiecăruia menţinerea tinereţii şi recăpătarea stărilor de bine.
Omul actual are nevoie de o nouă filosofie de viaţă?
Aleg să cred şi îmi doresc să reuşesc cu toţi cei care vin spre mine educarea, corecţia şi implementarea unui nou stil de viaţă, din punct de vedere nutriţional. Cum să compun un regim alimentar strict şi să-l impun unui om, apoi să am încredere că el funcţionează, că el slăbeşte, este mulţumit de rezultat şi când revine din programul de ‘restricţii’ totul va fi minunat?!? Este aproape întotdeauna fals! Majoritatea (adică 80%) dintre cei ce ţin diete stricte, după aceste programe, revin la problemele anterioare şi intră într-un cerc vicios. Îmi doresc să pot dărui oamenilor nu un program sau un nou regim alimentar, ci un veritabil mod de viaţă, cu un control deplin şi conştient asupra corpului şi a greutăţii lui. Nu doresc să facem calcule de calorii, nu doresc restricţii drastice şi un control al greutăţii din primele zile. Nu! Îmi doresc să putem căştiga încredere în corpul nostru, reducerea şi menţinerea greutăţii în limite rezonabile, toate acestea fiind legate direct de energia dobândită, eliminând reziduurile metabolice răspunzătoare de boli şi de excesul ponderal, care tot boală se cheamă!
Nu sfătuiesc a se consuma pastile de slăbit, nu recomand restricţii extreme în hrana de zi cu zi, recomand adoptarea unei NOI FILOSOFII de viaţă, un regim nutritiv de profilaxie a bolilor, de menţinere sub control a greutăţii… de cunoaştere, bucurie şi drag faţă de propriul corp şi propria viaţă. Şi veţi trăi sănătoşi viaţa întreagă!
