Pentru a celebra prima expoziţie filatelică din România Mare, Asociaţia Filatelică Timişoara și Primăria Municipiului Timişoara au lansat, în anul 2008, o ediţie specială – un plic dedicat Zilei Timişoarei, cu imaginea clădirii primăriei vechi și cu ştampilă având chipul primului primar al oraşului după Marea Unire – Stan Vidrighin – explică Cristina Borca, în Aquaștiri, luni 3 august 2020, de Ziua Timișoarei.
În continuare, Cristina Borca scrie: ”Pentru celebrarea aceluiași eveniment, anul acesta, la 100 de ani de la prima expoziție filatelică a României Mari, Asociația Filatelică Timișoara a realizat un plic cu imaginea Palatului Lloyd și o ștampilă specială dedicată Centenarului primei expoziții filatelice.
Expoziția a fost organizată la Timişoara în zilele 23 şi 24 mai 1920. Din catalogul expoziţiei, reiese că aceasta a fost patronată de Stan Vidrighin, pe atunci primar al oraşului Timişoara, şi de Henrik Baader, senator şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara.
Evenimentul s-a desfăşurat în impunătoarea Sală a Burselor din Palatul Lloyd, în prezent Sala Mare a Senatului de la rectoratul Universităţii Politehnica Timişoara.
Au participat 32 de expozanţi din Timişoara şi împrejurimi, care au prezentat selecţii din colecţiile proprii. Expoziţia comemora 80 de ani de la apariţia primului timbru poştal din lume, aşa-numitul One Penny Black emis în Marea Britanie dar şi 70 de ani de când timbrul fusese folosit în Banat. Ziarul „Temesvarer Zeitung” consemna la acea vreme: „În vitrine lungi şi mari au fost expuse nenumărate colecţii precum şi exemplare deosebite din colecţii. Pe pereţi erau tablouri mari cu cele mai interesante timbre, în aşa fel realizate că erau foarte estetice. În colţurile sălii au fost expuse opere de artă, tablouri, vase, antichităţi…”.
Pe data de 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Tirajul a fost mic: 6 000 la 27 de parale bucata, 10 000 la 54 de parale, 2 000 la 81 de parale şi 6 000 la 108 parale. Emisiunea a circulat doar o sută de zile. Potrivit datelor Federaţiei Filatelice Române, colecţionarea mărcilor poştale drept hobby a fost menţionată în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza.
Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului XX.
Clubul Filatelic Timişoara s-a constituit după război, pe 19 august 1919, şi a fost condus de Anton Lovas, directorul şi proprietarul ziarului Temesvarer Zeitung. Expoziţia din 23-24 mai a fost totodată şi primul eveniment organizat al clubului. Revista Der Banater Philatelist (1920-1926), cu o apariţie lunară în Timişoara, tipărită în limbile română şi germană, a devenit publicaţia oficială a clubului”, explică Cristina Borca, luni 3 august 2020.
