Start la ”MAREA HOINĂREALĂ 2017” pentru protejării mediului din zona parcurilor naturale şi naţionale plasate în sudul Banatului

Grupul Ecologic de Colaborare Nera în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, a dat startul la MAREA HOINĂREALĂ 2017, un program transfrontalier de voluntariat destinat educaţiei ecologice a tinerilor din licee în scopul protejării mediului din zona parcurilor naturale şi naţionale plasate în sudul Banatului Istoric care în activităţile GEC Nera este denumită Microregiunea de Cooperare Transfrontalieră Dunăre – Nera – Caraş.
Programul de voluntariat se realizează în fiecare an în perioada aprilie – noiembrie şi îşi propune să realizeze în zona acestor arii naturale protejate activităţi de monitorizare a modului de implementare a politicilor publice din domeniul protecţiei mediului precum şi informarea populaţiei locale şi a grupurilor de turişti cu privire la activităţile antropice permise în parcurile şi rezervaţiile naturale ale microregiunii. O atenţie deosebită va fi acordată promovării în aceste zone a ecoturismului prin tururi ghidate.
În 8 aprilie a.c. în zona Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa s-a desfăşurat prima etapă a proiectului Marea Hoinăreală 2017. În programul evenimentului a fost inclus traseul ecoturistic Valea Beiului – Cascada Beuşniţa şi zona haldei de deşeuri miniere din Sasca Montană.
La activităţi au participat în total 31 de voluntari, în majoritate elevi de liceu şi profesori care au absolvit un curs de agent ecologic voluntar realizat de către GEC Nera în perioada decembrie 2016 – aprilie 2017. La evenimentul din 8 aprilie s-au alăturat şi voluntari de la asociaţiile ecologice Planinarsko Društvo Karpati, Aurora şi Deliblatica din Serbia cu care GEC Nera colaboarează de mai bine de 5 ani.
„Obiectivul principal monitorizat în 8 aprilie a fost halda de deşeuri miniere de la Sasca Montană unde notificările din ultimii ani adresate de către GEC Nera autorităţilor direct responsabile nu au produs nici o schimbare. Praful antrenat de vânt continuă să aibă un impact negativ asupra vieţii locuitorilor şi dezvoltării ecoturismului din valea Nerei. Vom încerca şi în acest an o sensibilizare a autorităţilor – a spus cu ocazia evenimentului preşedintele GEC Nera Cornel Popovici Sturza, iar Milica Knežević – preşedintele organizaţiei Planinarsko Društvo Karpati a spus că „în zona localităţii Kusić din Serbia, în rezervaţia Karaš – Nera, se construiesc pe un braţ mort al râului Nera 3 microhidrocentrale care vor prelua aproape tot debitul râului de pe zona localităţilor româneşti Zlatiţa, Câmpia şi Socol iar faţă de acest aspect nu am constatat nici o reacţie a autorităţilor române”.

Comentarii

comentarii