Adrian Orza a fost viceprimar al Timișoarei, timp de 12 ani, în perioada 2000 -2012, apoi două mandate, 2012 -2020, consilier local. El este absolvent al Facultății de Electrotehnică și al Facultății de Management, Industrie și Transporturi din cadrul Universității Politehnica Timișoara. Astfel, după 20 de ani de activitate în administrație, el a renunțat la administrația pentru a-și construi două sere, împreună cu doi prieteni, din fonduri europene, pe o suprafață de 12.600 de metri pătrați în comuna Șag, la 11 km de Timișoara. Aici, el produce legume bio într-un sistem integrat, unic în Timiș, printr-un proiect în valoare de 2 milioane de euro. În 2021, a demarat prima producție de castraveți Fabio și Cornișon, dar și de roșii cherry și clasice.
Domnule Adrian Orza, ați militat întotdeauna, încă de când erați viceprimar al Timișoarei, pentru susținerea producătorilor autohtoni și promovarea produselor locale. De ce credeți că este necesar acest demers, mai ales acum în epoca globalizării?
Acum este și mai necesar ca statul să îi sprijine pe producătorii români, fiindcă dincolo de protejarea sănătății consumatorilor, stimularea consumului produselor autohtone este și o chestiune economică. Dacă se vinde marfa produsă în România, se păstrează locurile de muncă din România. Văd unii politicieni care se laudă că susțin producătorii locali, dar sunt simple lozinci spuse pe facebook sau în emisiuni TV. Spun că vor să îi aducă pe români înapoi în țară, dar ce să facă aici, dacă nu se întărește economia locală? Grecii au lanțuri proprii de magazine. Este o dovadă că patriotismul pe care unii îl cred învechit și depășit este o chestiune de substanță economică. De ce ar fi rău acest lucru, să fii patriot să îți aperi țara și economia autohtonă? Poți ca stat să îți susții economia locală, așa cum fac grecii și este foarte bine. De ce toate restaurantele din Timișoara nu ar cumpăra produse agroalimentare de la producătorii locali? Eu am văzut că în America se face acest lucru. Localurile care se aprovizionau din zonă aveau abțibild la intrare, o semnalizare dată de consiliul local, pentru ca cetățenii să vadă că dacă ei consumă de acolo și susțin economia locală. E bine venit un asemenea demers, în acest avânt al globalismului. Acolo era o chestiune de mândrie! De onoare!
Vă mai amintiți ce acțiuni de sprijin al producătorilor locali ați avut când ați fost primar?
Îmi aduc aminte de o întâmplare din 2011, când eram viceprimar, și un director din cadrul primăriei a venit la mine și mi-a spus că a dus niște legume și a făcut analize la Szeged. Ce credeți? Au descoperit depășiri mari, de peste 200% pesticide, îndeosebi la roșiile care proveneau din Turcia. Noi i-am invitat pe directorii din supermarketuri, pe producătorii agricoli și pe reprezentanții DSVSA și le-am prezentat situația. Am cerut și să găsim soluții, să le facem produselor agroalimentare locale un loc în rafturi. Unii directori de supermarket au răspuns pozitiv. Chiar au fost încântați de idee. Îmi amintesc că atunci sala a fost plină de fermieri din Timiș, Arad și Caraș Severin.
Așadar a fost o întâlnire de succes?
Atunci a fost foarte interesantă întâlnirea și s-au demontat multe concepții preconcepute. Interesant a fost că reprezentanții supermarket-urilor au fost deschiși să colaboreze și să vină cu unele soluții de sprijin al producătorilor autohtoni. După acea întâlnire, s-au făcut standuri speciale pentru produsele locale, care s-au păstrat până acum și, în timp, chiar a crescut ponderea produselor oferite de producătorii români. Acum, Profi are un formidabil program intitulat ”Proaspete pentru noi”, dedicat numai producătorilor români. Acesta este un program demn de luat în seamnă de statul român. Eu l-aș vedea chiar pe statul român făcând un proiect asemănător, fiindcă este mare nevoie. Cu atât merită admirație programul inițiat de Profi, fiindcă este o companie privată pe care nu ar trebui să o intereseze decât profitul, dar iată că o interesează să susțină producția locală. Eu nu am nimic împotriva concurenței, dar orice stat serios își consolidează importanța economiei locale proprii autohtone. Să nu uităm că directorul adjuct de la Profi România este un timișorean, Călin Costinaș, iar coordonatorul programului ”Proaspete pentru noi” este și el timișorean, domnul Florin Precup.
Care e procedura de lucru în programul ”Proaspete pentru noi”?
Noi am stabilit ca două zile pe săptămână să livrăm produsele: roșii, castraveți etc în acest program. Eu duc producția către depozit, și ei împart în magazinele lor.
De ce este nevoie de închiderea cercului economic?
Când o să înțelegem că atunci când cercul economic se închide și vom ști exact drumul produsului de la fermier în farfuria consumatorului, atunci lucrurile se pot schimba în bine pentru toți. E și chestiunea sănătății. Compărătorul trebuie informat la ce se expune cumpărând produse din plastic, din import. Statul român prin instituțiile din subordine ar trebui să fie foarte drastic cu cei care intoxică populația cu produse nesănătoase. În Grecia există rețele de magazine numai cu produse din Grecia, unde nu este acceptat niciun produs străin. Ce fac grecii este foarte bine. Așa să facem și noi. Să nu uităm că nu tot ceea ce e românesc e bun. Există și aici uscături, așa cum se spune.
Hypermarketurile acuză producătorii români că nu sunt organizați, de aici începe totul și din această cauză ei nu pot accesa hypermarketurile
E o carență veche. La noi, există o reticențe a fermierilor de a se asocia în cooperative, așa cum există în lumea occidentală, fiindcă fermierii români își amintesc de CAP-urile din vreme lui Ceaușescu și fiindcă aceste CAP-uri au sfârșit rău în istoria noastră contemporană. Fermierii români trebuie să înțeleagă că numai asociați vor fi mai puternici și vor avea mult mai mult succes pe piață, mai ales că acum există o competiție extraordinară pe piața comună a Uniunii Europene.
