Acasă Economic Strigătul de disperare al crescătorilor de Bazna și Mangalița din Timiș și...

Strigătul de disperare al crescătorilor de Bazna și Mangalița din Timiș și Arad: ”Suntem la un pas de faliment!”

591
DISTRIBUIȚI

Asociația crescătorilor de suine autohtone Bazna și Mangalița cu sediul în Arad, din care fac parte nu numai fermieri din Timiș, dar și din alte județe din zona de vest, atrage atenția că acest sector se confruntă cu trei mari probleme care trebuie rezolvate în cel mai scurt timp, pentru ca fermierii să nu ajungă la faliment.

De aceea, reprezentanții asociației au redactat un document special unde au făcut o expunere de motive ale celor trei chestiuni, dar au venit și cu soluții eficiente, și l-au depus la Ministerul Agriculturii și la ANSVSA. Documentul este iscălit de medicul veterinar Ioan Cleja, președinte, ing. diplomat Balla Levente, vicepreședinte și responsabil cu registrului genealogic al suinelor, și ing. Costina Maria Dan, secretar general.    

Cele trei probleme ale sectorului

Cele trei probleme sunt: 1. Conservarea raselor autohtone, menținerea și creșterea efectivelor de suine Mangalița și Bazna. 2. Armonizarea legislației actuale cu cerințele fermelor de suine Mangalița și Bazna. 3. Lipsa programelor de sprijin pe termen scurt, mediu și lung  privind reproducția, producția și procesarea produselor alimentare  din materie prima provenită de la suine autohtone Mangalița și Bazna. ”Conservarea raselor autohtone, locale poate fi compromisă ca urmare a fragmentării populaţiei de reproducţie, ceea ce ar duce la creşterea numărului de cazuri de consangvinizare şi de anomalii genetice constatate, la pierderea potenţialului de selecţie sau la un acces redus al crescătorilor  la animale de reproducţie de rasă pură sau la materialul germinativ provenit de la acestea. De asemenea, lipsa totală a finanțării acestui sector în ceea ce privește acordarea unor ajutoare cu obiectiv conservarea, reproducția și producția precum și lipsa promovării schimbărilor necesare la nivelul practicilor agricole care au o contribuție pozitivă în ceea ce privește mediul și climă pentru creșterea animalelor de fermă din rasele locale adaptate genetic la unul sau la mai multe sisteme de producție sau medii tradiționale din țară care se află în pericol de abandon sau conservarea resurselor genetice adaptate în mod natural la condițiile locale și regionale – toate acestea au dus acest sector de  creștere a suinelor autohtone  în pragul abandonului și chiar a dispariției animalelor din rasă pură de unde rezultă  imposibilitatea de a se reface vreodată efectivele pierdute”, se arată în document. ”Din 2015 de când s-a înființat asociația, noi am depus nenumărate memorii și solicitări la MADR, ANSVSA, ANZ și Guvernul României pentru a atrage atenția autorităților asupra problemelor privind  conservarea, menținerea și creșterea efectivelor de suine Mangalița și Bazna, indicând de fiecare dată fiecărei instituții problemele care împiedică bună desfășurare a activității fermelor existente, dar până la această dată nu au fost luate măsuri concrete pentru remedierea problemelor”, spune Dan Maria Costina, secretar general.

Un program sortit eșecului?

La începutul anului 2018, MADR a înființat un program special, prin hotărârea nr. 9 din 2018, privind aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc”. ”Programul este sortit eșecului deoarece și de această dată fosta conducere a MADR nu a ținut cont de solicitările asociației, înființând fără acordul nostru și a ANSVSA un program care nu ținea cont de nevoile reale ale crescătorilor de rase autohtone și nici de restricțiile impuse de legislația DSV. Fermele de reproducție și îngrășare a raselor autohtone nu pot accesa nici un fel de finanțare nici din proiecte europene deoarece condițiile de eligilitate sunt stabilite pentru fermele care pot îndeplini cerințele privind creșterea suinelor în mod industrial”, se arată în documentul asociației. De asemenea, crescătorii de suine Bazna și Mangalița mai atrag atenția că acei coeficienții pentru calculul unității de dimensiune economică și a tipologiei exploatației agricole aferente codurilor Eurostat porcine – tineret porcin sub 20 kg, porcine – scroafe pentru reproducţie peste 50 kg 262,55 SO și alte porcine: porci la îngrăşat, vieri, scroafe destinate sacrificării 388,08 SO sunt calculate pentru unități industriale fără a se ține cont tipologia exploatației de suine autohtone unde atât condițiile fizice de creștere a suinelor cât și valoarea economică a acestora este mult diferit față de exploatațiile industriale. De astfel, prin înființarea UMV urilor s-a înjumătățit și suma acordată de APIA pentru măsura 10 – Agro-mediu şi climă din PNDR 2014 – 2020, pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon în cazul Porcinelor 176 €/UVM/an, ceea ce înseamnă în realitate doar 88 euro /cap de animal și doar femelele reproducătoare, asta în condițiile în care țară vecină, Ungaria, pentru aceeași măsură și categorie  de animale acordă 198 €/cap de animal /an, și pe UMV.  ”Alte specii de animale – specii și rase care nu sunt în pericol de abandon precum bovinele, ovinele și caprinele – beneficiază încă din anul 2015 de sprijin suplimentar de la APIA sub formă de sprijin cuplat zootehnic ANTZ,  sprijin cuplat în sectorul zootehnic SCZ, sprijin pentru controlul operațional al producției COP și ajutor de minimis pentru achiziționarea de animale, doar în cazul suinelor și mai ales a raselor autohtone nu s-a acordat și nici în momentul de față nu se acordă niciun fel de sprijin”, se mai arată în documentul Asociației crescătorilor de suine autohtone Bazna și Mangalița Arad.

Comentarii

comentarii