Gazele de șist nu schimbă situația energetică din Europa și nu vor permite reducerea dependenței de importurile de gaze și petrol, potrivit unui studiu publicat miercuri de institutul de cercetări IDDRI din Franța, cu sediul la Paris, transmite AFP.
Comisia Europeană (CE) a adoptat la 22 ianuarie o recomandare menită să asigure că există măsuri de protecție pentru mediu și climă pentru tehnica fracturării hidraulice de mare volum utilizată în operațiunile de exploatare a gazelor de șist. Recomandarea ar urma să ajute statele membre care doresc să utilizeze această practică să abordeze riscurile de sănătate și de mediu și să amelioreze transparența pentru cetățeni. De asemenea, textul stabilește un cadru clar pentru investitori. În același timp, recomandarea CE este însoțită de o comunicare care analizează oportunitățile și provocările pentru utilizarea fracturării hidraulice în scopul extragerii hidrocarburilor.
Aceste hidrocarburi neconvenționale sunt la originea unei revoluții energetice în SUA și numeroase companii vizează rezervele potențiale ale subsolului european, mai ales în Franța, potrivit sursei citate.
Totuși, ‘avantajele economice pentru Statele Unite sunt mult mai restrânse decât se crede’, afirmă Thomas Spencer, director de program în cadrul Institutului pentru dezvoltare durabilă și relații internaționale (IDDRI) și coautor al acestui studiu economic.
Această analiză, care urmează a fi prezentată joi la Bruxelles, sugerează că impactul economic din SUA este ‘foarte local’, ‘foarte sectorial’ și nu explică reluarea creșterii economice. ‘Local’, întrucât este limitat la ‘câteva state precum Dakota de Nord, Virginia de Vest’. ‘Sectorial’, pentru că de scăderea prețului gazelor au beneficiat întreprinderi (petrochimie, producători de îngrășăminte) reprezentând în total circa ‘1,2% din PIB-ul american’.
În contextul luptei împotriva schimbărilor climatice, studiul estimează că gazele de șist, singure, nu permit ‘scoaterea cărbunilor din sistemul’ energetic american.
În Europa există o mare incertitudine cu privire la rezervele potențiale de gaze de șist, însă se sugerează că aceste hidrocarburi ar putea acoperi în medie între ‘3 și 10%’ din cererea de energie la orizontul anilor 2030-35, potrivit lui Thomas Spencer.
Această perspectivă nu schimbă situația în ceea ce privește politica energetică a Europei, întrucât aceasta va rămâne un importator de ‘energie scumpă’, mai ales de petrol și gaze, adaugă cercetătorul. Potrivit acestuia, Europa trebuie mai degrabă să dezvolte politici de eficiență energetică și de inovare.
Potrivit datelor Eurostat, UE importă mai bine de jumătate (54% în 2010) din energia pe care o consumă, adaugă sursa citată.
