Medicul pictor chirurg, Mircea Popițiu, din cadrul Clinicii de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean Timișoara, organizează expoziția de fotografie cu tematică chirurgicală ,,Trauma”, miercuri 2 septembrie, pe pagină de facebook: dr. Mircea Popițiu – Chirurgie Vasculară.
Scopul evenimentului este prevenția bolii arteriale periferice, făcută cu prilejul marcării ,,Septembrie – luna mondială a prevenției bolii arteriale periferice”.
”Obiectivul este conștientizarea pericolului pe care îl reprezintă bolile vasculare, informarea populației și a medicilor de alte specialități și sensibilizarea asupra importanței managementului pluridisciplinar al pacientului vascular”, spune dr. Popițiu.
În România trăiesc circa 3 350 000 persoane peste 65 de ani. Datele de incidență și prevalență a bolii vasculare periferice arată că această boală este prezentă la circa 15% dintre aceștia, adică aproximativ 500.000 de persoane din Romania.
Arterele din întreg corpul transportă sânge bogat în oxigen, departe de inimă, astfel încât blocajele pot apărea în toate arterele având efecte grave.
De aceea, mulți pacienți care prezintă simptomele bolii arteriale periferice nu ajung la specialist în timp util. Boala arterială periferică este puţin cunoscută în rândul populaţiei, dar și în rândul medicilor de familie și specialiști.
Numărul de chirurgi vasculari este încă mult prea mic, iar distribuţia lor teritorială este inegală.
Cei mai importanti factori de risc pentru BAP sunt: fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Alți factori de risc asociați inconstant cu BAP sunt: obezitatea, consumul de acool, nivelurile plasmatice ale homocisteinei.
Tabagismul crește riscul de claudicație
intermitentă de 4 ori. Fumătorii sunt diagnosticați cu claudicație intermitentă
cu 10 ani mai devreme decât cei care nu fumează. Diabetul zaharat crește de
două ori riscul de claudicație intermitentă, creșterea nivelului HbA1c cu un
punct procentual duce la creștere cu 26% a riscului de claudicație
intermitentă. Un nivel al colesterolului de peste 270 mg/dl duce la dublarea
riscului.
În acest context Dr. Mircea Popitiu, chirurg vascular și pictor, lansează
campania de informare a bolii vasculare periferice făcută prin intermediul unei
expozitii on-line cu tematica chirurgicala. Prin demersul său, își propune
identificarea pacientilor cu boala vasculara din zona banatului, creșterea
numărului de servicii de chirurgie vasculară si deschiderea chirurgiei
vasculare spre abordul pluridisciplinar al pacienților cu patologie arteriala
complexa.
Aceasta expozitie de fotografie face parte dintr-un proiect amplu de preventie
vasculara, intitulat PreVasc 2020 care are ca si obiective:
Obiectivul principal: Diseminarea și explicarea chirurgiei vasculare in
imagini, atingerea unui grad mai mare de conștientizare în rândul populației a
pericolelor vitale de sănătate legate de câteva dintre bolile vasculare grave
(carotide/membre inferioare/anevrisme).
Obiective secundare prin expunerea lucrărilor cu tematică medicală
1. Informarea populației și a corpului medical de obiectul activității chirurgiei vasculare. Evidențierea importanței chirurgiei vasculare, a chirurgului vascular prin publicarea de broșuri, pliante și știri în media românească.
2. Conștientizarea de către fiecare pacient a propriei stări de sănătate printr-un program de prevenție a Bolii arteriale periferice, în contextul în care această afecțiune se poate diagnostica în două feluri: „la rece” incidental, respectiv în cadrul unui program de screening sau în urgenţă, atunci cand apar complicatii grave.
3. Promovarea metodelor de diagnostic: metode neinvazive (IGB, testul de efort pe covor rulant) și metode invazive (angiografia, angio CT, Angio RMN)
4. Promovarea metodelor de prevenție: screening în BAP: AAA, screeningul bolii carotidiene, fibrilația atrială, tratamentul anticoagulant și ischemia acută, adoptarea unui stil de viață sănătos
5. Mediatizarea factorilor de risc: ateroscleroza, fumatul, diabetul zaharat și boala arterială periferică, dislipidemia si boala arteriala periferică, hipertensiune și boala arterială periferică.
6. Diseminarea informațiilor legate de tratamentul medicamentos în bolile vasculare: tratamentul antiagregant, hipolipemiant, anticoagulant, antihipertensiv, tratament conservator.
7. Aprofundarea cunoștințelor despre boala arterială periferică prin realizarea unor materiale explicative dar și prin organizarea unor întâlniri care să evidențieze următoarele informații: ce este boala arterială periferică, istoria chirurgiei vasculare, semnele și simptomele acestei afecțiuni, localizările bolii arteriale periferice și realizarea unei clasificări ale bolii arteriale periferice.
8. Crearea unei rețele sociale (network of relationships)
9. Lansarea unei colaborări interdisciplinare în terapia bolii arteriale periferice.
