ZdV: Raul Olajos, optimist, vesel, așa păreți… Cum sunteți?
R.O. : Așa sunt, cum se vede. Nu trișez, nu folosesc aparențele pentru manipulare, deși se spune că în campaniile electorale se identifică cele mai perfide forme de manipulare. Pe mine mă știu timișorenii, cei din generația mea mă știu din școală, după 2020, unii mă știu din partidul în care sunt și din alianța în care am fost, cea cu USR și din care am ieșit mai demult.
ZdV: Candidați pentru Primăria Timișoara. Sunteți curajos. Aveți adversari, nu glumă!
R.O : Știu. Dar am demnitatea de timișorean și mereu ceea ce am spus am și făcut. Când m-am desprins din alianța USR PLUS, am făcut asta pentru că nu am acceptat minciunile lui Fritz. A spus că depolitizează administrația locală, dar a făcut angajări doar politic. A spus că se vor face promovări pe meritocrație, dar a selectat doar ”loialități”. Ele se pot numi favoritisme. Sunt în avantajul lingăilor, al celor ce se supun. A promis transparență în actul decizional, există chiar și lege pentru asta, dar a închis grupul pentru decizii și a devenit opac. Fiind prea critic față de el, de ei, m-au exclus! Părea incredibil, pur și simplu democrația era călcată în picioare, fără dreptul de a critica, democrația moare. Așadar, ”băieții curajoși” m-au exclus, deși eram co-președinte a filialei USR PLUS și lider al grupului de consilieri județeni.
ZsV: În orice rău este un bine. Ați decis să candidați.
R.O : Cred că am vârsta potrivită. Am o experiență profesională de care nu-mi este rușine. Sunt educat într-o familie de români și unguri, deci tipic pentru profilul timișoreanului din cetatea multietnică, am o istorie personală frumoasă, cu bunici alături, cu un oraș alături din care am avut atât de multe de învățat, iar la 25 de ani eram deja director economic la o firmă, apoi expert judiciar și financiar – contabil, iar ulterior, consultant în business și management. Ce fac eu cu ceea ce știu? Îmi câștig cu onestitate existența. Îmi câștig pâinea, cum se spune, în domeniul privat, prin ceea ce știu să fac.
ZdV: Amintiri? Unele care să vă dea aripi în prezent?
R.O : Ha! Da, cele cu mama care mă punea să citesc în limba maghiară. Da, cele cu serile în care trebuia să recit din Petőfi Sándor. Și nu uit niciodată anii studenției, cursurile de filosofie, nici cărțile lui Kant și Hegel. Iubesc cursurile de etică, etica este importantă, oamenii uită importanța ei…
ZdV: Raul Olajos, succes! Să fie o campanie etică. Ce spui?
R.O. : Sunt batalioane de soldați neinstruiți!