Un eveniment de mare interes în rândul investitorilor în ceea ce privește viitorul energetic al Banatului și al Timișoarei a avut loc, joi, 22 mai, la Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara.
Conferința intitulată “Sursele regenerabile și stocarea energiei. Prezent și viitor” a fost organizată de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei – CNR-CME, împreună CCIAT.
Ion Lungu, președinte Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), a explicat că scopul evenimentului a fost să ofere un cadru profesionist pentru discuții relevante și actuale din domeniu și interacțiuni valoroase între profesioniști și pasionați. Astfel, conferința a adus în prim-plan ultimele informații din cadrul legislativ și de reglementare al domeniului energiei din surse regenerabile și al soluțiilor de stocare a energiei.
“Energiile regenerabile reprezintă viitorul, dar ne aflăm într-o perioadă de tranziție prin trecerea de la combustibili clasici (cărbune, țitei) la energii regenerabile (eoliană, solară și hidro). Suntem la răscruce și trebuie să alegem între resursele regenerabile care reprezintă viitorul și prezentul care se bazează pe combustibil solizi și care este incert”, a spus Lungu.
Situația actuală nu este bună dar nici rea. România face parte din grupul țărilor care utilizează energia regenerabilă în proporție de 50%, iar aici este introdusă și energia hidro care este tot regenerabilă. Anul 2024 nu a fost prea bun din punct de vedere a energiei hidro, dar eoliană și solar a fost bine.
Energia eoliană este în proporție de 13 -14% din totalul energiei consumate, iar solară, 2,5 -3%. 2024 a însemnat o creștere importantă a numărului prosumatorilor care au ajuns la peste 200.000.
“Consumatorii casnici trebuie să fie sigur că atunci când apasă pe întrerupător se aprindă lumina, indiferent de sursa pe care decidenții se hotărăsc să o folosească”, a concluzionat Ion Lungu, președintele CNR-CME.
Sandor Bende, președinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, a adăugat: “Îmi doresc să am avem o energie la un preț competitiv și cât se poate de verde!”.
Evenimentul de la CCIAT a abordat tematici esențiale precum implementarea directivelor europene în domeniul energiei din surse regenerabile, mecanismele de sprijin și stimulare a investițiilor, posibilități de finanțare, integrarea capacităților de stocare în rețea, precum și impactul noilor reglementări asupra pieței de energie.
Conferința de la Timișoara a atenționat și de importanța utilizării inteligenței artificiale în industria energetică, mai ales că sectorul energetic se află așadar în centrul uneia dintre cele mai importante revoluții tehnologice astăzi.
Cu toate acestea, există încă o lipsă de înțelegere a mizelor şi a implicațiilor acestei conexiuni din în ce mai aprofundate dintre energie şi IA. În concordantă cu istoricul său puternic de identificare şi explorare a problemelor emergente din sectorul energetic, un nou raport special al Agenției Internaționale pe Energie (IEA) încearcă să umple această lacună cu cea mai cuprinzătoare analiză bazată pe date pe subiect până în prezent. Pe baza unui nou model global şi a unui set cuprinzátor de date privind cerere energie electrică a centrului de date, analiza acestuia a fost, de asemenea, îmbogățită printr-un pa aprofundat de consultare cu factorii de decizie, sectorul tehnologic, industria energetică și alți experți.
Investițiile globale in centrele de date aproape s-au dublat din anul 2022 şi s-au ridicat la jumătate de trilion de dolari în anul 2024. Acest boom investițional a condus la îngrijorări tot mai mari cu prin creşterea vertiginoasă a cererii de energie electrică.
Rețelele electrice sunt deja sub presiune în multe locuri. Se estimează că, dacă aceste riscuri nu sunt abordate, aproximativ 20% din proiectele planificate de centre de date ar putea fi expuse riscului întârzierilor. Aşteptările de conectare la rețea atât pentru proiectele de alimentare, inclusiv pentru centrele de date, sunt lungi şi complexe. Construirea de noi linii de transport poate dura până la opt ani în economiile avansate, iar timpii de aşteptare pentru componentele critice ale rețelelor.
Printre participanții de la Timișoara au fost Ion Lungu, președinte CNR-CME, Sándor Bende, președinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, Cristian Bușoi, secretar de stat, în Ministerul Energiei, intervenție online; Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE; Zoltán Nagy Bege, director responsabil pentru piețele de energie, CIGA Energy.
