Sute de pelerini din Banatul Montan, dar şi din alte regiuni ale ţării, au venit la Mănăstirea Almăj-Putna, din județul Caraș-Severin, pentru a participa la Praznicul „Schimbării la Față” a Mântuitorului Iisus Hristos, la sfârşitul săptămânii trecute.
Cu prilejul hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Sfânta slujbă a avut loc în altarul de vară din curtea așezământului.
„Foarte mulți preoți și credincioși și-au îndreptat pașii astăzi la această sfântă mănăstire, care este un Tabor al Banatului de munte și al întregii Episcopii a Caransebeșului. Foarte mulți s-au împărtășit cu Trupul și Sângele lui Hristos, mai ales că ne aflăm în această perioadă specială din cursul anului bisericesc, Postul Adormirii Maicii Domnului. Aici își găsesc liniștea sufletească foarte mulți pelerini, care doresc să se apropie mai mult de Dumnezeu și să-L vadă pe Mântuitorul Iisus Hristos schimbat la Față, deoarece Schimbarea la Față a Mântuitorului ne determină și pe noi să ne schimbăm sufletul, inima și mintea și să fim mai aproape și mai iubitori de Dumnezeu și de aproapele”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.
Istoria Mănăstirii Almăj Putna vorbeşte că în secolul al XVII-lea, un credincios din zona Almăjului a intrat în cinul monahal al Mănăstirii Putna (Moldova). Spre sfârşitul vieţii, fiind în Sf. Munte Athos, acest cuvios părinte, pe nume Pahomie, a primit poruncă de la Maica Domnului, care i s-a arătat printr-o vedenie, de a veni în sprijinul Bisericii şi a credincioşilor aflaţi pe meleagurile sale natale. Părintele Pahomie, însoţit de şapte ucenici, a slujit Sfânta şi Liturghie şi a vieţuit în peşterile din hotarul satului Putna. Părintele a construit o casă unde se întâlnea cu credincioşii pentru a-i spovedi şi a le acorda asistenţă duhovnicească. Construcţia acestei case a constituit nucleul care a dat naştere mai târziu bisericii şi satului Putna. Aşa a venit iniţiativa de a ridica un aşezământ monahal la marginea satului Putna, de pe Valea Almăjului. În toamna anului 1996 a început construcţia mănăstirii şi fost turnată temelia unei clădiri care cuprinde 19 chilii, paraclisul, trapeza şi bucătăria. Lucrările s-au făcut cu ajutorul financiar şi material al credincioşilor, fiind coordonate de domnul Luca Zăvoianu din Putna şi domnul proiectant Popovici Ioan, din părţile Almăjului (stabilit în Caransebeş), fără nici o pretenţie bănească.
Viaţa călugărească propriu-zisă a început în luna martie a anului 1997, când ieromonahul Sava Gana, numit mai târziu stareţ, împreună cu alţi călugări, au administrat schitul. Prin osteneala lor şi contribuţia oamenilor de bună credinţă s-a realizat construcţia unui paraclis de vară, a corpului de chilii, a paraclisului de iarnă şi a unui sector agro-zootehnic, pe un teren aflat în apropierea schitului. În anul 1999 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ridicat schitul la rang de mănăstire cu hramul „Schimbarea la faţă a Mântuitorului Iisus Hristos”.
