Acasă Actualitate Tabăra de la Chevereş, în curtea casei de vânătoare a lui Ceauşescu

Tabăra de la Chevereş, în curtea casei de vânătoare a lui Ceauşescu

626
DISTRIBUIȚI

A edificat o tabără pentru copii şi partidul i-a dat în schimb insigne
La edificarea căsuţelor au contribuit întreprinderile din Timişoara din acea vreme: Elba, Electromotor, cu electricele, Tehnolemn a făcut mobilierul, ILSA, UTT, Bumbacul şi Arta Textilă au făcut lenjeriile de pat, iar Spumotim, saltelele.
cornelia munteanuCornelia Munteanu (foto) s-a născut în Banloc, judeţul Timiş, iar tinereţea şi-a petrecut-o la Timişoara, angajată la Casa Pionerilor, aproape 20 de ani. De 30 de ani trăieşte în Germania. “Cu ochii minţii văd tot trecutul şi încerc să pun pe hârtie, atât cât îmi mai amintesc la cei 75 de ani”, a povestit doamna Munteanu.
Prin vara anilor 65 –66 –67, se organizau tabere pentru copii în corturi pe malul Timişului, în zona Bazoş, dar de fiecare dată apărea o mare problemă: ploua mult, Timişul se umfla şi elevii erau nevoiţi să îşi strângă corturile să se întoarcă acasă. În vara anului 1968, doamna Cornelia chiar a cunoscut îndeaproape un grup de copii uzi până la piele, împreună cu dascălii lor, când micuţii au ajuns la Timişoara trişti şi plouaţi, din cauză ca tabăra lor nu a mai fost posibilă, din cauza apelor învolburate ale Timişului.

Ceauşescu şi Broz Tito vânau mistreţi în Pădurea Chevereşului
 
Atunci, femeia a decis că trebuie să se facă ceva pentru ca elevii să se poată bucura de vacanţă în linişte. L-a sunat pe fostul director al UMT, ing. Ioniţă Bagiu şi i-a mărturisit că are o mare problemă şi are nevoie de ajutorul lui. Inginerul i-a promis că va trece pe la ea pe acasă şi o va ajuta cu ce va avea nevoie. “S-a ţinut de cuvânt, iar la întoarcere, s-a oprit la noi şi am discutat până noaptea târziu despre o posibilă tabără pentru copii. M-a rugat să aştern pe hârtie tot ce gândesc, că el este alături de mine şi mă va ajuta. Am pus totul pe hârtie şi am bătut şi la uşa primului secretar de atunci, Mihai Telescu, care a fost încântat şi el de ideea mea”, a povestit Conelia Munteanu. Astfel, s-a ajuns la concluzia că trebuie să fie ridicate căsuţe din lemn şi a fost ales şi locul –Pădurea Chevereşului. S-a format o comisie alcătuită din inginerul Bagiu, prof. Mariana Pătraşcu, directoarea Casei Pionerilor, Aurora Bădilescu, contabila, şi alţii, pentru a alege câteva locuri unde să fie ridicate căsuţele ce urmau a-i adăposti pe elevi, când vor veni în tabără.
A fost descoperită casa de vânătoare unde se caza Ceauşescu, atunci când venea la vânat de mistreţi, în Timiş. Acolo, a fost cazat şi Iosif Broz Tito, “stăpânul” Iugoslaviei din acea vreme, când a fost invitat de Ceauşescu la o partidă de vânătoare în pădurea Chevereşului.

A edificat o tabără pentru copii şi a primit în schimb insigne

Munteanu a fost iarăşi la primul secretar al judeţului şi i-a comunicat că a fost găsit locul, în curtea acelei case. În câteva zile, primul secretar a obţinut aprobarea de a se construi căsuţele de vacanţă pentru elevi. “Nu ştiu cum a făcut, am aflat că a fost apostrofat de către Ceauşescu, că îşi cam face de cap în Banat. Astăzi, când este bătrân şi bolnav, îşi mai aminteşte cineva de dânsul care a făcut atât de mult pentru Banat şi pentru care şi-a tras consecinţele? Cred că nu”, este de părere Cornelia Munteanu. S-a luat legătura cu arhitectul-şef al Timişoarei, de atunci, care era şi profesor la Facultatea de Arhitectură, pentru a se face câteva modele de căsuţe din lemn.
Cu dosarul bine întocmit, s-a apelat şi la primarul Timişoarei, George Micota, lugojan, prieten cu soţul Corneliei, pentru a cere sprijin de la directorii de întreprinderi pentru a fi construite căsuţele. Elba, Electromotor, ElectroTimiş, IAM şi alte unităţi economice au contribuit cu materiale de construcţie pentru acele căsuţe pentru elevi. Tehnolemn a construit mobilierul, iar ILSA, UTT, Bumbacul, Arta Textilă şi Garofiţa au făcut lenjeriile de pat, iar Spumotim, saltelele pentru pat. În primăvara anului 69 sau 70, căsuţele din lemn au fost montate şi tabăra a fost amenajată. S-a lucrat câteva luni. S-a nivelat pământul, s-a tras curent, s-a făcut canalizare, s-au montat duşuri, s-a tras curent electric, s-au realizat poteci asfaltate între căsuţe, s-au amenajat bucătăria şi sala de mese. La ceste acţiuni au participat şi dascălii. De atunci, până în zilele noastre s-au perindat în tabără zeci de mii de elevi, dar câţi ştiu istoria acestei tabere?
Primarul de atunci a venit cu ideea ca locaţia să se numească “Tabăra de pioneri Cornelia Munteanu”, dar partidul comunist nu a vrut. Munteanu a primit in schimb insigne!!!! În plus, doamna trebuia să fie medaliată şi să fie scutită de impozit, dar fiindcă nu era membru de partid, nu s-a aprobat. A fost doar numită profesor fruntaş. “Nu mi-a trebuit nimic. Am fost şi sunt fericită că am lăsat ceva în urma mea. Dacă nu ştie nimeni, ştie Dumnezeu de asta”, a mărturisit Cornelia Munteanu, acum la vârsta de 75 de ani, când foarte puţini îşi mai amintesc de ea, dar şi mai puţin ştiu de eforturile uriaşe ce s-au făcut pentru a fi edificată minunata tabără de la Chevereşul Mare, unde de zeci de ani copiii Banatului merg acolo pentru a se bucura de verdeaţă, de soare şi de linişte.

Comentarii

comentarii