Un eveniment deosebit a avut loc la Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara joi, 12 iulie, seara. Aici, a fost lansată cartea de poezie în grai bănățan ”M-or murit lăudătorii”, Editura Waldpress, autor talentatul poet Petru Chira, în vârstă de 80 de ani, din Chișoda, comuna Giroc, județul Timiș.
Despre autor și arta lui poetică au vorbit Cornel Ungureanu, George Lână și Liviu Curtuzan.
“Ca și veșnicia, Petru Chira s-a născut la sat, în Chișoda. Însă el nu trăiește nici în trecut și nici în prezent pentru că, indiscutabil, ca și trecutul bolșovic, prezentul pe care îl traversează este oribil. Altcum zis, înseamnă că dumnealui nu este nici personaj tradițional și nici tributar modernității. “Optzecistul” nostru trăiește simplu, moral eficient, responsabil și devine băjiocuros și necruțător atunci când situația o impune. De cel puțin 60 de ani trăiește în memoria și inimile cititorilor săi în literatură, adică, iar de optzeci însuși graiul bănățan cu care să făleșce. Dar uica Pătru să încăpățânează să nu adopte sistemul dialectal de scriere. Pentru simplul motiv că acesta reușește să facă textul infinit mai greu citibil și, pe cale de consecință, mai greu de înțeles. Ceea ce ar crea dificultăți în cazul majorității cititorilor, care, se înțelege, nu sunt specialiști în domeniu. Formula simplă pe care o cultivă chișozanul Chira acordă, practic, poeziei în grai bănățan o șansă de supravețuire în plus, ce asigură supravețuirea graiului însuși (varianta de pustă, subvarianta de Chișoda). Pe de altă parte fiind mult mai accesibilă generațiilor mai tinere (care nu au învățat să vorbească graiul bănățan de acasă, din diverse motive) ele vor depăși stadiul curiozității și vor încerca să îl deprindă, întrucât presupune, în principal, efortul minim al însușirii, citirii și rostirii cuvintelor și, poate, niciodată scrierea lor după regulile dialectale”, a explicat George Lână.
Cartea cuprinde 47 de poezii noi în grai bănățan, ordonate după anumite tematici. Numeric domină cele despre natură și despre întâmplările trăite în spațiul chișozan al nașterii și defenirii artistice a poetului. În treacăt maestrul aruncă ocheade și înspre condiția sa de poet. Ultima temă este bătrânețea, cu boala, urâțirea și spaima de moarte.
“Domnul Pătru Chira vine din altă lume decât bătrânii poeți dialectali… Pătru Chira nu mai e om tradițional, el este un om modern (postmodern) care poate să exprime lumea de altădată. Îi știe cuvintele și poate să le salveze. Vrea să le salveze, ca un prestidigitator cu har. Cunoaște tradiția și poate să vorbească-scrie în numele ei. Poate regiza spectacolul sărbătoririi rurale în detaliu și poate să îl recompună cu grație. Comediile lui Pătru Chira așază în centrul lor oamenii care pot exprima locul și prin buna rostire dialectală: prin virilitatea lor de ființe tradiționale solidare cu lumea de odinioară. Pătru Chira suportă cu grație asediul întâmplărilor de azi, a “știrilor’ care îl anunță că trăiește în altă lume…Vocația parodică a structurat întotdeauna literatura dialectală bănățeană, care are în domnul Pătru Chira un autor plauzibil”, susține criticul literar Cornel Ungureanu.
Petru Chira a dubutat în Drapelul Roșu din Timișoara în 1966, iar în timp a colaborat la 25 de ziare și reviste. Este prezent în 25 de antologii cu epigramă, cronică rimată, poezii în grai, parodie, poezie clasică și satirică, și în șase volume, în colaborare. A publicat 9 volume de autor. Are câteva zeci de premii și diplome. Este membru a Uniunii Scriitorilor în Grai din Banat. Cartea nu ar fi văzut lumina tiparului, dacă nu ar fi primit sprijin financiar de la Consiliul Local și Primăria Giroc, (Ionel Toma, primar, și Ilie Gâlcă, viceprimar). De asemenea, au sponsorizat apariția volumului de poezie și Ciprian, Cristina și Nicu Sabo din Timișoara și Olga și Ioan Savu.
