„Pentru ca agricultorii să se poată mişca organizat, ca o armată, trebuie să existe Camerele Agricole, ca o curea de transmisie între Parlament şi Ministerul Agriculturii. Dacă aceste camere vor fi cu şi pentru fermieri, legate direct de organizaţiile profesionale, ele vor putea crea programe, inclusiv acest program pentru silozuri”, a precizat Tiberiu Lelescu, directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DJA) Timiş.
Pogramul „Primul siloz” – o prioritate
Prioritatea numărul unu pentru un fermier, după ce şi-a luat terenul şi utilajele agricole, este păstrarea recoltei. Fie că e vorba de o fermă de cultură mare, fie de o fermă horticolă, fermierul trebuie să aibă unde să-şi păstreze o vreme recolta. Să nu fie nevoit să vândă direct de pe câmp, imediat după recoltare, pentru că atunci, aproape întotdeauna, preţul este mai mic. După câteva săptămâni, piaţa începe să se aşeze, iar preţurile cresc. Dacă fermierul are unde să păstreze grâul, are toate şansele să-l vândă în momentul în care preţul este mai bun.
„Este adevărat că silozurile costă, că este o cheltuială mare şi greu de suportat. Dar, în timp, fermierul îşi amortizează investiţia. Ar trebui să îi ajutăm pe fermieri să construiască silozuri. Un program care să merite numele primul siloz. Un astfel de program ar fi un pas foarte mare, pe care l-ar face România, atât pentru agricultori, cât şi pentru venitul naţional. Printr-un astfel de program, nu doar fermierii vor fi ajutaţi, dar are de câştigat economia românească”, spune Lelescu.
Alte priorităţi pentru fermieri
Fermierii susţin că o prioritate este reducerea accizei la motorină la 21 de euro, deoarece tot timpul oscilează. De asemenea, trebuie daţi bani cultivatorilor de soia, dar mai sunt şi alte aspecte legate de legislaţie. O altă problemă stringentă este taxarea inversă, operaţiune care se încheie la sfârşitul acestui an. Foarte important pentru agricultori este Programul naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, la care trebuie lucrat de pe acum. O altă problemă este ca în acest an agricultorii să primească subvenţiile la valoarea promisă şi maximă care poate fi acordată. De asemenea, trebuie să se înfiinţeze Camere Agricole, trebuie să se creeze un cadru legal, în primul rând, trebuie să avem o cameră agricolă judeţeană, după un model care există şi care urmează să fie perfecţionat şi apoi fermierii să îşi creeze toate structurile, să se organizeze. Camere Agricole trebuie să fie alcătuită din membri care vor fi aleşi dintre agricultori şi care vor coordona activitatea, iar acestora trebuie să li se alăture partea tehnică. Asta înseamnă că trebuie să se înfiinţeze de urgenţă consultanţa. Vor fi bani din fonduri europene, dar şi de la Ministerul Agriculturii.
