Acasă Editorial Timişoara va avea spital oncologic

Timişoara va avea spital oncologic

DISTRIBUIȚI

Lia Lucia EpureNumărul îmbolnăvirilor de cancer este în creştere alarmantă. O arată statisticile. În fond, viaţa noastră este o sumă de statistici din care, din păcate, nu ieşim prea veseli. În vestul ţării, numărul îmbolnăvirilor de cancer a crescut cu 6.500 de cazuri, pe an. Al  deceselor, cu 4.500 de cazuri pe an. Alarmant, descurajant, trist. Dalai Lama spunea că pentru a vedea cât suntem de fericiţi, ar trebui să mergem, cel puţin o dată pe lună, într-un spital. Nu a spus în ce fel de spital.  Nu a mai specificat, pentru a nu întoarce cuţitul în rana deschisă a oricui  este bolnav sau are pe cineva, apropiat, într-o situaţie de boală. Nu a mai spus dacă este vorba despre copii, părinţi, iubiţi, soţi sau soţii, nu a mai spus nimic despre tipul bolii. Pentru că nu contează. Contează spaima. Şi disperarea. Şi căutarea soluţiilor. Ultimii ani  situează România şi zona de vest, în mod special,  pe un loc „fruntaş” în Europa. În mod special, după războiul din fosta Iugoslavie, numărul îmbolnăvirilor cu boli de cancer a crescut dramatic.
Cauzele sunt încă vag determinate. Tratamentele se fac în spitale improprii, pe coridoare, pe săli de aşteptare, se lucrează în schimburi de noapte, este o industrie nefericită a medicinei. Există, la Timişoara, un mic spital privat, grefat pe un ONG, se numeşte Oncomed, unde  spaimele se mai estompează datorită unui grup de medici care se străduiesc să creeze, pe cât este posibil, un mediu mai „altfel”. Spaţiul nu este suficient, oricât de mari sunt eforturile şi calitatea umană a celor care trăiesc acolo o altă viaţă. O a doua viaţă. Pe care nu vrem să o invidiem.
Există acum o rază de speranţă. Un act de curaj vine să  demonstreze  că Timişoara nu crede în lacrimi.  Încearcă să le uite. Consiliul Local Timişoara a votat, recent, o hotărâre de o valoare incomensurabilă pentru situaţia dramatică a cancerului: cedarea cădirii  spitalului municipal, de pe Calea Torontalului, cea care era, de fapt, doar un schelet rămas fără bani pentru continuarea sa (la iniţiativa minunată a prof. dr. Dan Poenaru de a da oraşului un spital modern, iniţiativă care nu a mai avut suport după  anul 1996), către Ministerul Sănătăţii. Scopul?
Crearea unui spital pentru  tratarea cancerului. Ar fi pentru prima dată când, în acest fel, i se arată atenţie  Timişoarei.
Oraşului nostru îi lipsea un astfel de centru. Ar fi fost mai bine să nu avem nevoie, dar, Doamne, câtă nevoie avem!

Comentarii

comentarii