FOTO
…Sau cum să mobilizezi energiile civice pentru desfiinţarea „acvariului” din centrul Timişoarei
Câteva zeci de persoane au participat, joi, 15 decembrie, de la ora 14.00, la dezbaterea publică pe tema clădirii de sticlă din Piaţa Victoriei din Timişoara. Evenimentul s-a înscris în seria acţiunilor de pregătire a campaniei „Timişoara – Capitală Culturală Europeană în 2020” şi a stabilit un punct de plecare pentru remedierea unor nereguli urbanistice şi legislative grave.
Printre personalităţile prezente la evenimentul din Sala Atena s-au numărat Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara şi senator PNL, Adrian Orza, viceprimar al Timişoarei, Traian Orban, preşedintele Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie 1989 Timişoara”, şi Corina Răceanu, director executiv interimar al Asociaţiei „Timişoara – Capitală Culturală Europeană”.
În cadrul discuţiilor moderate de Lia Lucia Epure, director al cotidianului Ziua de Vest şi membru fondator al Asociaţiei „Timişoara – Capitală Culturală Europeană”, specialiştii prezenţi şi-au prezentat argumentele şi propunerile legate de existenţa clădirii de sticlă din Piaţa Victoriei.
Senatorul Nicolae Robu a avut o atitudine tranşantă, considerând poziţionarea acvariului o blasfemie la adresa semnificaţiei istorice a centrului. „Ca om care are biroul în clădirea Rectoratului Politehnicii, am fost în permanenţă, de la apariţia acestei monstruozităţi, oripilat să văd că în Piaţa Victoriei din Timişoara creşte aşa ceva, există aşa ceva şi, mai mult, dăinuie aşa ceva. Nu pot să folosesc nişte cuvinte blânde pentru că mi se pare că ceea ce s-a comis prin construirea acestui edificiu este o blasfemie la adresa a ceea ce reprezintă acest centru minunat al Timişoarei. Nu se poate ca alături de clădiri precum Muzeul Banatului, Opera, Rectoratul Politehnicii, să apară aşa ceva. Este o construcţie colţuroasă şi, dacă cineva face trimitere la alte experienţe din zona Luvru spre exemplu, aceste trimiteri sunt total neavenite. Eu nu sunt arhitect, dar sunt un cetăţean al acestui oraş care nu se poate împăca cu ideea că în această zonă există o asemenea construcţie. Sigur că trebuie să respectăm legea, pentru că suntem oameni care cred în principiile pe care statul de drept este aşezat. Dar, în statul de drept, cred că există suficiente mecanisme prin care o eroare comisă la un moment dat să poată fi corectată. Mie îmi place să mă preocup de viitor şi de aspectele sale configurabile. De pe această poziţie, eu cred că trebuie să luăm deja atitudine fermă, în limitele regulilor statului de drept, astfel încât, în urma unei discuţii cu proprietarul, să se recurgă la mijloacele necesare ca această construcţie să dispară. Ea îşi poate avea valabilitatea ei, dar în altă parte, nicidecum aici. Eu cred că arhiectul care a conceput-o şi-a dezonorat diploma”, a declarat Nicolae Robu.
Prezenţa senatorului a reprezentat şi o oportunitate pentru ca persoanele prezente să propună modificări ale legislaţiei, astfel încât situaţia supusă dezbaterii să nu se repete. Nicolae Robu a promis că va întreprinde demersurile necesare pentru modificarea legii, astfel încât locurile de memorie colectivă să aibă un statut aparte. De asemena, acesta a promis că va iniţia şi modificarea legii privind funcţionarea unor unităţi comerciale fără autorizaţie.
Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara (FALT) a prezentat lista demersurilor efectuate de Federaţie şi de alte 16 organizaţii non-guvernamentale împotriva construcţiei de sticlă din centrul Timişoarei. Ca răspuns la unele acuzaţii pe care acesta le-a făcut la adresa autorităţilor locale, viceprimarul Adrian Orza a prezentat istoricul clădirii şi felul în care consiliul local a fost obligat de instanţă să concesioneze spaţiul pe care este amplasată aceasta şi mijloacele legale limitate prin care se luptă cu agenţii comerciali neautorizaţi.
„Clădirea din Piaţa Victoriei are două componente. Una de subsol şi una de suprafaţă. Componenta de subsol este perfect legală. S-au făcut lucruri foarte bune acolo, s-au băgat pompe prin care s-a scos apa. Firmele care sunt la subsol au autorizaţie de funcţionare. La suprafaţă, este o altă poveste. Din punctul meu de vedere, la fel ca în alte bresle, şi între arhitecţi există persoane care se prostituează. Clădirea de acolo a fost proiectată de un arhitect de renume, fost preşedinte al ordinului arhitecţilor. Clădirea are o autorizaţie de construcţie dată de un fost preşedinte de consiliu judeţean, pentru că, pe vremea respectivă, autorizările pe centrele istorice se mutaseră, pe motive politice, de la primării către consiliile judeţene. Investitorul s-a dus şi a luat cel mai tare arhitect, în viziunea lui, şi a primit autorizaţie. În baza acelei autorizaţii, firma respectivă câştigă toate procesele. Concesiunea nu s-a dat prin consiliul local, ci prin hotărâre judecătorească. Au impus consiliului local să concesioneze terenul respectiv. Autorizaţiile de funcţionare de la suprafaţă nu sunt date de către nimeni. Firmele de acolo fucţionează fără autorizaţie de funcţionare. În legea comercială a statului român se spune atât: primăriile suspendă timp de 30 de zile activitatea unei firme care funcţionează fără autorizaţie. După care nu se mai spune nimic în lege. Vă dau exemplul unui bar care funcţiona fără autorizaţie, la fel cum funcţionează multe entităţi comerciale în ţara asta şi în oraşul ăsta. Le-am suspendat activitatea, iar ei ne-au dat în judecată. Au pierdut procesul, dar ei funcţionează în continuare pentru că în lege nu se spune ce anume ai dreptul să le mai faci. În orice ţară din lume, patronul respectiv nu ar mai avea dreptul să deschidă firme. Ei bine, toate firmele din clădirea de sticlă funcţionează fără autorizaţie. Cu toate avem procese. Dacă nu se va modifica legea comerţului, o să ne luptăm cu morile de vânt în ceea ce priveşte comercianţii. Respectiva autorizaţie dată de instituţiile statului român va fi folosită în continuare în instanţă şi vom pierde tot. Până când nu expiră autorizaţia, nu se poate demola clădirea”, a declarat Adrian Orza.
Intervenţia avocatului proprietarului a încins puţin spiritele, acesta prezentând documentele fotocopiate prin care clientul său a obţinut în instanţă autorizaţia de construcţie. Au urmat câteva intervenţii vehemente, printre care cele ale unor intelectuali prezenţi în sală şi ale fostului primar Pompiliu Alămoreanu. Una peste alta, dezbaterea a fost considerată folositoare de către specialiştii participanţi şi „un exemplu pentru felul în care societatea civilă ar trebui să se implice în rezolvarea problemelor urbei” (Adrian Orza).
Evenimentul de la Hotel Timişoara, desfăşurat sub genericul „Timişoara fără Kitsch”, a avut un caracter preliminar. Grupul de iniţiatori, format din Lia Lucia Epure, Lucian Paulescu, Constantin Ivan şi Cristian Jurji, va organiza o audiere publică mai amplă pe acest subiect, după standardele actuale de advocacy, în luna ianuarie a anului următor.
{vsig}galerie/timisoara fara kitch{/vsig}
