Acasă Editorial „Timişoara, inima mea!”

„Timişoara, inima mea!”

DISTRIBUIȚI

O nouă campanie generată în favoarea calităţii vieţii în Timişoara,  având ca şi susţinători mai multe ONG-uri,  „prinţesa” fiind Fundaţia Inimii, ce-l  are ca preşedinte pe dr. Dan Gaiţă, a fost lansată ieri. Cluburile Rotary şi Lyons din Timişoara au semnat protocolul  pentru parteneriatul  privind mai multe campanii în favoarea cetăţenilor: conştientizare, activitate, schimbarea de mentalităţi, mod activ de viaţă,  renunţarea la obiceiurile  vicioase (tutun, spre exemplu), mişcare, sport, dar şi campania pentru a  face din Timişoara capitală culturală a Europei.  S-a vorbit ieri despre „mândria  de a fi timişorean”, ca apanaj al cetăţeanului cu blazonul demnităţii, acest atribut neavând nicio legătură cu orgoliul prostesc. Sau, mai bine-zis, prost înţeles.  Ni se reproşează nouă, bănăţenilor, faptul de a avea  o prea mare atracţie pentru lauda de a fi bănăţeni. Eu nu înţeleg  de ce să nu avem patriotism local, când aceleaşi tipuri de atitudini  le au cetăţenii de oriunde, mai ales în Europa. „Timişoara, inima mea” a avut, totuşi, vorba lui Marin Sorescu, doi precursori de campanie: „Verde pentru biciclete” şi „ Nu te pune cu timişorenii!”,  prima reinventând  dragostea timişoreanului pentru mişcare,  pentru pedalat cu bicicleta, pentru  o linie corporală  atletică, care, să fie limpede, are legătură cu civilizaţia,  este cel mai important detaliu al imaginii de sine. Nu ne putem angrena  în campanii de imagine fără să avem propria noastră imagine. Cea de-a doua şi-a revendicat  dreptul de a milita pentru o Timişoara curată,  cu străzi pe care să nu le batjocorim, aruncând la întâmplare deşeuri, cu intersecţii pe care să nu le facem coşuri de gunoi, cu spaţii în care dacă se scrie „ fumatul interzis”, atunci  să nu  se fumeze. Căci suntem timişoreni, nu-i aşa? Şi, pentru a mia oară, repet, timişorean este cel care se simte aşa, nu  cel care s-a şi născut aici. Timişoreanul este cel mai european cetăţean din univers, pentru că el trăieşte într-un spaţiu cu 24 de grupuri interetnice,  într-un oraş cu mai multe licee, ce au limba de predare una din limbile de circulaţie  internaţională (franceză, engleză,  spaniolă, germană, maghiară, sârbă, italiană), pentru că el, pe stradă fiind, nu-şi va pierde resturile din buzunare sau de pe… buze! O să vă surprindă că această campanie va fi urmată de o alta, cinică, dar superbă:  „Campania împotriva prostiei!”. Până atunci, Timişoara, inima noastră, bate ritmul unei vieţi moderne, cu bune, cu rele. Nu râdeţi de Timişoara, ea este cea care a eliberat ţara de comunişti, o s-o elibereze şi de proşti. Avem un precursor, pe Einstein.

Comentarii

comentarii