Timişoara ar putea rata ocazia de a avea în anul 2021, al Capitalei Culturale Europene, un muzeu al premierelor timişorene, bănăţene, naţionale şi mondiale, create în Banat, din lipsă de spaţiu, în timp ce şansa li se poate deschide sârbilor de la Novi Sad.
În prezent, un loc temporar pentru circa 150 de exponate a fost oferit în mansarda Facultăţii de Arte Plastice a Universităţii de Vest Timişoara, dar respectiva expoziţie se închide în 14 februarie.
Pentru că nu are perspectiva unei locaţii pentru muzeu, în Timişoara, iniţiatorul proiectului, preşedintele Societăţii Inventatorilor din Banat (SIB), Remi Rădulescu, a declarat, pentru AGERPRES, că a primit deja oferte de a deschide obiectivul la Novi Sad.
“Ar fi păcat ca Timişoara să piardă şansa de a avea un astfel de muzeu, şi să fie făcut la Novi Sad. Pe de-o parte, pentru că un astfel de muzeu arată lumii inteligenţa, cultura şi creativitatea locului, dar şi pentru că oraşului îi lipsesc aproape total muzeele, iar turiştii care vin în 2021 aici nu prea au obiective de vizitat”, a afirmat Remi Rădulescu.
Remi Rădulescu se gândeşte de aproape cinci ani la deschiderea unui astfel de muzeu, dar nu are sprijinul autorităţilor în ceea ce priveşte spaţiul. În acest timp, el a cheltuit din propriul buzunar circa 10 mii de euro pentru a obţine prototipurile originale sau copii ale unor documente care se găsesc în străinătate şi pe care doreşte să le aibă ca piese viitorul muzeu.
SIB a reuşit să verniseze în decembrie, la galeria Mansarda a Facultăţii de Arte Plastice a Universităţii de Vest Timişoara, expoziţia intitulată “Premierele timişorene, bănăţene, naţionale, europene şi mondiale”, care conţine 150 de piese.
“Încă mai sper ca pe 14 februarie, când se închide această expoziţie, să avem un muzeu al premierelor bănăţene într-un sediu propriu, care să devină un brand pentru Timişoara şi pentru întregul Banat. Aici sunt expuse cele mai importante premiere bănăţene până în anul 1900, îl avem pe Traian Vuia, cel care la Montesson, în 1906 a realizat primul zbor mecanic, este Victor Babeş, care a scris primul Tratat de bacteriologie (1885), dar din păcate nu am reuşit să aducem originalul de la Paris, care costă în jur de 10 mii de euro”, a menţionat Remi Rădulescu.
Printre cele mai importante exponate, pe simeze se regăsesc mostre şi tablouri care reprezintă prima fabrică de bere din actuala Românie, Timişoreana, (1718), primul oraş iluminat electric stradal din Europa şi al doilea din lume, Timişoara (1884), telefonul din 1881, prima linie telefonică din România (Viena-Timişoara-Sibiu), Monografia primarului Johann Nepomuk Preyer (1853), prima monografie de localitate din România, premiere ale dascălilor timişoreni, lucrările ştiinţifice ale academicianului Corneliu Miklosi, care în anul 1938 a inventat prima maşină din lume folosită pentru sudat capete de şină fără articulaţii, “Taurus”, sunt lucrările lui Remus Răduleţ, Lalescu.
Şi zona Caraş-Severin este prezentă cu ilustraţii ale primului teatru din ţară, cel din Oraviţa (1817), furnal de la Reşiţa (1771), construit cu cinci ani înainte de cele din SUA şi înaintea firmelor Krupp din Germania, prima cale ferată din România, Baziaş-Oraviţa (1854).
“Sunt şi 10 prototipuri, şi eu am adus patru din cele 12 ale mele, brevetate, premiere mondiale (…). Acesta este primul pas, vom continua până ajungem la 1.200 de premiere timişorene, în afara celor din întregul Banat, care numără mult mai multe. Avem valori pe care trebuie să le arătăm vizitatorilor şi lumii”, afirma Remi Rădulescu la vernisaj.
sursa: Agerpres
