Acasă Actualitate “Timișoara Capitală a Culturii Europene 2021” este un proiect cu viziune europeană

“Timișoara Capitală a Culturii Europene 2021” este un proiect cu viziune europeană

488
DISTRIBUIȚI
??????????????????????????????????????????????????????????

Subiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 este unul care preocupă tot mai mult timișorenii, care nu trebuie să uite câteva dintre elementele Raportului final al Juriului de experți, programul propus având tocmai sloganul „Luminează orașul prin tine!”.

Programul, structurat pe secțiuni – „Teritorii”: „Oameni”, „Locuri” și „Conexiuni”, permite dezvoltarea fiecăreia dintre acestea cu evenimente care, unele sunt deja tradiționale pentru timișoreni, iar altele se vor contura pe parcurs.

Strategia culturală a pornit de la specificul multiculturalității și al multilingvismului Timișoarei, juriul remarcând o serie de puncte forte în obiectivele strategiei, demersul parcurgând un proces în trei etape, cuprinzând angajarea, participarea și extinderea publicului, precum și prin includerea unei viziuni europene.

Proiectul CCE 2021 are și o dimensiune europeană, juriul salutând intenția ca peste 75% dintre proiecte să fie realizate în colaborare cu parteneri din Europa, iar scopul ar trebui să fie creșterea interesului cetățenilor cu privire la diversitatea culturilor din Europa de astăzi.

Juriul a notat accentul puternic pe proiecte comune cu țările vecine și recomandă ca, în privința restului elementelor programului, „directorul artistic să pună un accent deosebit pe găsirea de parteneri din alte țări decât cele imediat învecinat”, după cum se știe, în 2021 fiind desemnate trei capitale europene ale culturii, Novi Sad, Timișoara și un oraș din Grecia.

Programul propus de Timișoara a prezentat în fața Juriului câteva puncte forte în ceea ce privește abordarea temelor europene (de exemplu, temele legate de diversitatea lingvistică, Holocaust, șomajul în rândul tinerilor, ostilitatea față de nou-veniți sau imigranți).

În ceea ce privește Programul artistic, un punct forte al acestuia a fost, în momentul nominalizării Timișoarei ca oraș câștigător, tocmai faptul că majoritatea proiectelor sunt multianuale, ceea ce contribuie la o moștenire a schimbării mult mai consistentă decât ar genera evenimentele unice.

În plus, „Juriul recomandă ca viabilitatea financiară să fie adăugată pe lista criteriilor de evaluare, iar criteriul referitor la dimensiunea europeană să fie cuprins în lista criteriilor obligatorii”.

Un loc central îl ocupă, de asemenea, dezvoltarea publicului, ceea ce va duce la schimbări în privința dezvoltarea publicului-țintă al festivalurilor și instituțiilor culturale existente.

Programul propus are un buget previzionat de 48,5 milioane euro, din care Municipalitatea contribuie cu 20 milioane euro, Guvernul cu 12 milioane euro, CJT cu 5 milioane euro, programele UE (competiții de proiecte în cea mai mare parte) 3 milioane euro și 4 milioane euro de la alte instituții din sectorul public. De asemenea, se estimează ca sectorul privat să contribuie cu 4,5 milioane euro.

Venitul este previzionat a fi alocat în proporție de 70% programului, 15% marketingului și 11% pentru salarii și administrare. Un procent de 4% este rezervat cheltuielilor neprevăzute și ideilor inovatoare ulterioare.

„Juriul recomandă o reanalizare a structurii personalului de conducere pentru a asigura autoritatea directorului artistic asupra tuturor aspectelor artistice ale programului”, mai specifica Juriul.

Concluzionând, Juriul a fost extrem de impresionat de preocuparea centrală de a pune oamenii în prim-plan în toate aspectele proiectului, creând premisele unei moșteniri solide, dându-i un impuls suplimentar prin programul de dezvoltare a capacității de acțiune, „Electro-cultura”.

„Dimensiunea europeană va trebui consolidată printr-o extindere a impactului dincolo de zonele învecinate”, mai menționa Juriul care a desemnat Timișoara CCE 2021.

Pe de altă parte, Juriul a recomandat ca „membrii Consiliului Director al Asociației TM2021 să fie numiți, astfel încât Consiliul să devină complet funcțional (p84) și se va avea în vedere ca membrii Consiliului să nu aibă interese de orice natură în raport cu operațiunile programului. Această interdicție se aplică în mod special acelor membri din sectorul cultural aleși de adunarea generală”.

De asemenea: ■ Juriul recomandă ca Ministerul să fie invitat să își desemneze un reprezentant cu drepturi depline în Consiliu, iar statutul acestuia să nu se limiteze la cel de observator, așa cum a fost conturat în dosarul de candidatură. Rolul său este de a asigura colaborarea cu celelalte Ministere, instituții naționale și organizații de la nivel național. ■ Relația dintre Consiliu și personalul asociației trebuie definită și făcută publică. ■ Membrii Consiliului trebuie să înțeleagă că rolul lor este unul strategic, și nu executiv ori de gestionare a activităților curente, aceasta fiind sarcina directorului executiv. Consiliul evaluează activitatea directorului executiv și a echipei în cadrul întâlnirilor trimestriale. Membrii Consiliului au rol de facilitatori și ambasadori. ■ Membrii Consiliului trebuie să aibă sarcina specială de a se concentra asupra obiectivelor privind moștenirea culturală. ■ Întocmirea unui plan privind moștenirea culturală de către Directorul Executiv și prezentarea acestui plan Consiliului Director, precum și informarea permanentă a reprezentanților orașului în legătură cu stadiul implementării acestuia.

■ Noul Consiliu Director va trebui să reconfirme în funcție Directorul Executiv. Numirea Directorului Artistic în urma unui proces de recrutare deschis la nivel internațional (pagina 90). ■ Recrutarea personalului de conducere al organizației se va face prin concursuri deschise și semnarea contractelor cu aceștia va avea loc până în primăvara anului 2017. ■ Elaborarea de către Directorul Executiv, cu aprobarea Consiliului, a Regulamentului financiar al organizației, inclusiv delegarea explicită a dreptului de avizare financiară și de legalitate. ■ Desemnarea unei organizații independentă, responsabilă cu realizarea auditurilor anuale și aprobarea situațiilor contabile anuale ale asociației, pentru asigurarea transparenței și a responsabilității publice. Publicarea Raportulului anual și a situațiilor contabile ale Asociației. ■ Elaborarea sistemului de management intern si al proceselor administrative. Acestea vor include resursele umane, cadrul juridic (ex. formalități contractare proiecte), confidețialitatea datelor, drepturile de proprietate intelectuală, criteriile și procedurile pentru apeluri de proiecte, strategia de marketing și branding. Este important ca acestea să fie pregătite la începutul perioadei de tranziție, dat fiind că este improbabil ca sistemele utilizate în procesul de ofertare să fie suficient de robuste pentru implementare. ■ Dezvoltarea de parteneriate cu alte CEaC începând cu anul 2017, inclusiv a unor planuri comune de marketing, schimburi de informații asupra proiectelor de evaluare și cercetare, precum și asupra proiectelor operaționale. ■ Consiliul Director și personalul se vor asigura de promovarea CEaC ca acțiune a Uniunii Europene. Recomandarea nu se referă doar la utilizarea logo-ului UE pe toate materialele de marketing și de comunicare externă în mediul online și pe materialele printate (logo-ul UE trebuie plasat prima inter pares între celelalte logo-uri), ci implică un focus special pe celebrarea Zilei Europei, pe invitarea unor personalități să țină discursuri pe teme europene, organizarea de evenimente dedicate tematicilor europene și pentru evidențierea valorilor europene, atât în perioada premergătoare anului în care orașul va deține titlul CEaC, cât și în anul 2021 etc.

Din Comisia Europeană pentru gestionarea eficientă a competiției fac parte: Steve Green (Președinte) Raluca Velisar (Vicepreședinte) Sylvia Amann Cristina Farinha Ulrich Fuchs Alain Hutchinson Valentina Iancu Jordi Pardo Aiva Rozenberga Pauli Sivonen Agnieszka Wlazel Suzana Zilic Fiser.

Comentarii

comentarii