Acasă Actualitate Timișoara fără gen. „x”-ul comunității LGBTQIA+, plasat pe ascuns în evenimentele Capitalei...

Timișoara fără gen. „x”-ul comunității LGBTQIA+, plasat pe ascuns în evenimentele Capitalei Culturale

DISTRIBUIȚI

Unul dintre evenimentele culturale din cadrul programului Timișoara 2023 Capitală Culturală Europeană, expoziția „Sete cronică – Chronic Desire”, include mai multe elemente revoltătoare. Cu atât mai revoltător cu cât a fost ținută ascunsă opțiunea curatoarelor de a evita exprimările normative masculine la plural. Expoziția este explicată ambiguu în pliantul de prezentare dar și în descrierile de pe rețelele de socializare sau de pe site-ul oficial al programului Timișoara 2023.

Expoziția este curatoriată de Cosmina Goagea, Corina Oprea și Brîndușa Tudor și se desfășoară în patru spații necovenționale: Bastionul Maria Theresia, Comenduirea Garnizoanei Timișoara, Palatul Ștefania și Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi”. Sunt expuse lucrările unor artiști consacrați români și internaționali, printre care se numără Dan Perjovschi, Ana Adam, Matei Bejenaru, Irina Botea Bucan, Ana Kun, Mona Vatamanu sau Anca Benera si Arnold Estefan.

”Toate textele care prezintă expoziția „Sete cronică – Chronic Desire” au fost adaptate într-un mod discret, cu mult efort și fără a comunica public acest lucru, pentru a nu oferi mai multă atenție — la nivelul limbajului — unui gen asupra altuia, fiind luați în considerare și cei care se identifica drept non-binari (nici masculin, nici feminin). Astfel, nu se utilizează niciodată expresia „35 de artiști prezenți în expoziție”, găsindu-se în schimb soluția „35 de prezențe artistice”, așa cum declara Corina Oprea, una dintre curatoarele expoziției și al programului Timișoara 2023 Capitală Culturală Europeană”, scrie urban.ro.

Spațiul de la Comenduirea Garnizoanei găzduiește patru lucrări și instalații create de Harun Morrison, artist și scriitor care locuiește pe o barcă ancorată pe Regent’s Canal din Londra.

În eticheta care însoțește lucrarea intitulată „Fețe fără mâini” sunt menționate următoarele informații: „Pe toată durata expoziției, diferitix muzicienix vor fi invitațix să interpreteze și să cânte partitura, inclusiv elevix de la școala de muzică de vizavi de garnizoană. *Folosirea literei „x” la sfârșitul cuvintelor, în locul vocalei de gen specifice, este o încercare de a include întreg spectrul identităților de gen și de a evita norma, preponderent masculină, în limba română.”

”Exprimarea marchează o premieră pentru Timișoara și deschide o conversație despre modul în care artiștii și curatorii români se adaptează discuțiilor și intereselor purtate la nivel mondial despre gen și sexualitate.

Curatoarea Corina Oprea susține că a fost alegerea specifica a lui Morrison ca textul sau să fie tradus în limba română „în varianta non-binară”. Introducerea „x”-ului în locul acordului la masculin sau feminin nu este o reglementare regăsită în DEX sau în alte scrieri literare, este strict o convenție ce tine de comunitatea queer (LGBTQIA+)”, scrie urban.ro.

„La fel cum în limba engleză se folosește they/them pentru a evita această identificare foarte genizată. Iar limbile latine, mai ales limba română, este puternic genizată. Exista și alte variante, se pot introduce toate cele trei exprimări. De exemplu, în loc de muzicieni poate fi muzicieni/muziciene/muzicienx. Este singura lucrare care folosește acest limbaj non-binar”, a declarat curatoarea.

Morrison mai are o lucrare în expoziție, tot la Comenduirea Garnizoanei, care se numește „Îți întrebi prietenix, care își întreabă prietenix, care își întreabă prietenix…” și care poate fi luată acasă de vizitatori în diferite formate: de la poster la cărți poștale. Titlul se bazează pe o conversație pe care artistul a avut-o cu Ana K care descrie cum se fac lucrurile în Timișoara.

După week-endul de deschidere al expoziției, site-ul timisoara2023.eu a fost actualizat cu alte două texte care descriu lucrările lui Morrison și utilizează „x”-ul pentru a evita limbajul non-binar.

”Istoria utilizării „x”-ului este o convenție socială relativ recentă. Spaniolii adaugă „@„ sau „e” în loc de „x”, suedezii folosesc „hen” ca pronume neutru iar englezii și americanii optează de mai multă vreme pentru „they/them”.

În prezent, „x”-ul este utilizat în mai multe limbi în locul vocalei de gen specifice fiecărei persoane, obiceiul fiind adoptat și în România. Pe lângă convenția socială, „X”-ul a deprins și conotații politice, existând mai multe țări din lume care recunosc identitatea de gen non-binara în documente oficiale – pașapoarte, certificate de naștere. Parlamentul European a emis și un ghid pentru limbajul neutru din perspectiva genului care poate fi consultat aici in limba romana”, scrie urban.ro.

La Timișoara, non-binaritatea pare a fi temă ascunsă a programului Timișoara 2023, gestionat lamentabil de administrația USR condusă de Dominic Fritz. După eșecul evenimentelor de deschidere, introducerea perversă a mesajelor comunității queer (LGBTQIA+) în evenimentele ce se vor culturale sunt pe care să inflameze întreaga țară.

Comentarii

comentarii