Acasă Editorial Timișoara, marcarea teritoriului după alegeri?

Timișoara, marcarea teritoriului după alegeri?

4178
DISTRIBUIȚI

 Românii și-au votat președintele! În 24 noiembrie 2019, România a organizat al doilea tur al alegerilor prezidențiale, deci nu al alegerilor generale! A câștigat, de departe, Iohannis. Ceea ce s-a petrecut mai devreme s-a numit ”moțiune de cenzură”, așa a picat guvernul PSD, nu prin alegeri generale. Personal, și dreptul al opinie NU mi-l poate lua nimeni, fiind consfințit de Constituția României, m-aș fi simțit confortabil ca cetățean, să nu o văd pe Raluca Turcan în guvern, bașca, mai este și vicepremier. Ce ironie! Cum îi mai înjura pe liberali, când era în PDL, ce aberații debita despre PNL, cu câtă ură ”proletară” o făcea, aș acum îi stă bine unei guralive din piață, care a făcut ceva ”școală de partid”, ca pe vremea comuniștilor, în Rusia (USSR). O rușine demagogică. Surse apropiate puterii spun că, de fapt, Ludovic Orban nu ar fi dorit asta, dar a… trebuit! Oroare, dar și eroare!

Guvernul PNL este sub presiunea proporțiilor din Parlamentul României, neavând majoritatea, să poată schimba, decent, legile ce urmează a fi armonizate cu promisiunile făcute. În județe, se schimbă prefecții, este natural ca reprezentanții în teritoriu să fie ai guvernului în exercițiu. Schimbarea directorilor deconcentratelor are însă o altă logică, și aceea nu se justifică prin ”am câștigat alegerile, deci schimbăm pe cine vrem!”, cum spune domnul Robu, președinte PNL Timiș. Schimbarea, în sine, ca modelare a atitudinilor, a unui tip de conservatorism ce se creează atunci când cineva rămâne prea mult timp într-un singur loc, este necesară, dar cu argumente! Se spune, de exemplu, că primii care schimă ceva, după alegeri, sunt americanii! Da, excelent, așa este, bine fac, Doamne, ajută! Dar ei își schimbă consilierii de la Casa Albă, procurorul general, șefii FBI (eventual) și ai CIA, nu directorii de spitale, nu directorii de școli, nici pe cei din instituții necesare cetățenilor.

O altă temă importantă este MÂNDRIA, orgoliul nemăsurat al celor care anunță aceste schimbări, felul arogat în care unii, fără merit, își asumă drepturi și succese. La noi, toată clasa politică este măcinată de orgolii stupide, de permanentul exercițiu al laudei de sine. Mileniul trei este sau ar fi să fie al spiritualității, al modestiei. Lupta liderilor spirituali ar fi altfel, degeaba. Politica este oricum ”mama” celor care-și înghit, sistematic, matinal, broasca râioasă, pe stomacul gol. Asta nu poate face oricine. Trebuie să ai un stomac puternic, în care mai intră, eventual, și cuie!

Timișoara este, acum, scena unor dispute și mirări, generate de graba schimbărilor ce ar urma să se facă în instituțiile descentralizate, primii pe listă fiind directorii interimari. Doctorul Marius Craina era, de mai bine de doi ani, director interimar. Așadar, PSD nu s-a grăbit să-l susțină pe parcursul celor doi ani să devină director cu mandat ferm! De ce, oare?

Noul propus, tânărul Raul Pătrașcu, cel cu istoric în cercetare, nu are nicio lucrare științifică publicată în vreo revistă de referință, ISI, cel mai cunoscut sistem în acest caz. Reacția aproape unanimă este de luat în calcul: ce istoric în management are acest domn? Și, mai ales, cum are de gând să-și gestioneze acțiunile arogante? Poate lucra asupra lor? Va înțelege că inteligența fără modestie, ca dovadă a caracterului, nu înseamnă mai nimic? Cineva spunea: ”de ce să aibă istoric, de undeva trebuie să înceapă!” Da? Chiar din vârf? Acolo de începe? Nu știam… În cărțile pe care eu le citesc este scris altceva. Americanii bogați își educă copiii punându-i mai întâi la muncile de jos, pentru a afla cum se trăiește într-o firmă pe care, ulterior, să o poată conduce.

Viziunea liberală înseamnă ceva nobil: promovarea pe merit, în orice domeniu al activității, scoaterea în evidență a valorilor, șanse pentru merituoși. Generațiile liberalilor care au fost în închisorile comuniste despre asta vorbeau!

Acum, din păcate, cu intrarea în PNL a PDL-ului cinic, liberalismul se confundă cu… libertinajul!

Mi-e dor de PNL -ul model al politicii românești!

Comentarii

comentarii