Pandemia COVID-19 va avea un impact negativ nu doar asupra sectorului privat (turismul, sectorul manufacturier, cultura și arta, comerțul non-alimentar), dar și asupra sectorul public și ONG-urile. La nivelul sectorului public, impactul se va simți cel mai pregnant la nivel local.
În momentul de față, bugetele administrațiilor locale depind într-o mare măsură de performanța sectorului privat. În 2019, 36% din bugetele orașelor din România veneau din transferuri din impozitul pe venit; 18% din alocări din TVA; și 10% din impozite locale pe firme. Toate aceste surse de venit vor fi afectate anul acesta și probabil în anii următori. Cât de tare, nu este clar – dar judecând după modul în care a decurs culegerea de taxe la nivel național, e clar că bugetele locale vor scădea în 2020 cu cel puțin 10%-15%.
Compensarea acestui deficit bugetar nu poate să vină, pe termen scurt, decât din trei surse: transferuri pentru echilibrarea bugetelor de la nivel central; creșterea taxelor locale; atragerea de fonduri europene.
Din aceste trei surse, fondurile europene sunt vitale în acest moment, mai ales având în vedere că 65% din fondurile alocate României pentru perioada de implementare 2014-2023, încă nu au fost absorbite.
Conform unui studiu realizat de UrbanizeHub, pe baza datelor Ministerului Fondurilor Europene, Oradea este lider la sumele contractate până în prezent, cu 255 de milioane de euro, după care urmează Cluj, cu 215 milioane şi Timişoara, cu 156 milioane de euro. Aradul e pe 4, cu 99 de milioane.
Cu Oradea, lumea s-a obișnuit deja să fie în top, dar sunt câteva alte orașe ce se remarcă acum, precum Reșița, Turda, Zalău, Dej – toate cu peste € 1,000 în fonduri UE pe cap de locuitor contractate.
Pentru Timișoara, clasarea pe locul trei pare un lucru bun, dar lipsa de coerență și de viziune a administrației Robu a dus la pierderea multor proiecte importante. Finanțările de derulează cu mare întârziere, iar în unele cazuri au apărut și probleme penale.
