Nu este o glumă. Timișoara este sub asediul unui rău generalizat. Mai ales că seara trecută, în Parcul Botanic, a fost jefuit cunoscutul jurnalist Charlie Ottley (reportajul în detaliu, în Ziua de Vest, ediția de azi, 6 iunie 2022), omul care produce reportaje despre România, omul care este ambasadorul informal al României în lume! Sărmanul jurnalist, da, sărman, de bună credință, a fost la Poliția Națională. Și ce a aflat? În bătaia de joc, a aflat că… poate a pierdut drona ce tocmai îi fusese furată! Acel polițist mai este încă în serviciul plătit din bani publici? Acel ticălos, cu haină de polițist, ne apără pe noi, cetățenii? Parcul Botanic, în care urma să filmeze pentru proiectul ”Timișoara, Capitală Europeană a Culturii”, nu era în obiectivul Poliției Locale. Nu era, și gata! Niciun polițist, deși acolo au mai fost atacuri. Cum nu era Poliția Locală nici vineri, trei iunie, noaptea, în spatele Mall-ului, acolo unde fac concursuri ilegale șoferi turbați, toți cu mașini purtând numere provizorii, roșii, ca să priceapă și Poliția Locală, dar și Poliția Rutieră, cea care se preface mereu că habar nu are despre acest fenomen. Ca să nu mai amintim despre faptul că, adesea, avem grijă, prin comunicare mediatică și nu numai, să amintim domnilor nepăsători din polițiile noastre ignorante, că timișorenii se simt abandonați.
O altă notă ieșită din partitură este starea de asediu asupra Timișoarei, generată de decibelii supra dimensionați ai unor baruri sau terase, ai căror patroni chiar nu vor să accepte legea. Legea spune clar: afară, pe terase, maximum 50 decibeli. Ce este așa greu? Ah, se plâng unii filosofi că ”tinerii nu s -ar distra”. Specialiștii spun că nu este distracție, este uciderea urechilor și a creierelor (în cazul în care ele există). Sunt câteva mii de amatori de bași și tobe. Bine. Dar populația Timișoarei este de 400 000 de cetățeni. Adică, cei 396 000 de oameni, având copii mici sau părinți bolnavi, să suporte zgomotele infernale și să nu doarmă? Cine le dă dreptul? Ce tratate? Alte teorii ”înțelepte” compară Timișoara cu Barcelona? În Barcelona, și cei care au fost știu, zona teraselor cu muzică și dans NU este în centrul orașului. Este aproape de port. O zonă pentru turiști, iar superba muzică spaniolă nu este o sumă de urlete, este una de armonii.
Actualul subprefect de Timiș, domnul Ovidiu Drăgănescu, nu doarme de ani de zile, pentru că de pe bulevardul CD Loga, unde locuiește cu familia, copilașii lui știu deja că trăiesc sub teroarea cluburilor de pe Bega și cer ajutor! Este inadmisibil ca având atât de multe legi în favoarea demnități cetățeanului, nimeni să nu le aplice.
Grupurile de facebook stau mărturia disperării timișorenilor. Nu se doarme, din nou, la Timișoara. Sfidarea este măsura comportamentului abuziv al instituțiilor statului, al celor publice asupra cetățeanului plătitor de taxe și impozite. O nerușinare îngrozitoare!
Timișoara nu este Mamaia, nici Copacabana. Concertele se fac, în occident, în afara orașelor. Terasele pot fi superbe, am dori să mergem acolo, la o cină, la mai multe, dar suntem zdrobiți de agresivitatea decibelilor necontrolați. Poliția este sfidată, patronii acestor cluburi râd de polițiști… oare de ce? Ne simțim ca în atmosfera filmelor despre America interbelică, în care poliția era la masă cu mafia. Și cu ”tații” mafiei!
Prefectura Timiș este singura, deocamdată, ca reprezentant al Guvernului României, în măsură să intervină. Urgent! Altfel, mergem spre Uniunea Europeană, cu demersuri consistente!
