Acasă Economic TimișoaraFoodSummit 2023 pune Timișoara pe harta manifestărilor internaționale de mare anvergură

TimișoaraFoodSummit 2023 pune Timișoara pe harta manifestărilor internaționale de mare anvergură

DISTRIBUIȚI

TimișoaraFoodSummit 2023, ediția a II-a, a debutat, miercuri 22 noiembrie, de la ora 18.30, la Sky Rooftop Restaurant, cu cei mai importanți producători agricoli, antreprenori din agribusiness, producția alimentară, de băuturi, retail și HoReCa, dar și din sectorul financiar și academic veniți din întreaga țară, dar și din zona Timișului.

Gazdele întâlnirii au fost Leontin Dinulescu și Bogdan Popovici care au explicat mecanismul organizării amplului eveniment Timișoara Food Summit, considerat a fi cel mai important din agribusiness, producția alimentară, producția de băuturi, retail și HoReCa din Europa centrală și de sud-est, care pune Timișoara pe harta manifestărilor internaționale de mare anvergură!

“Am venit de la București, la Timișoara, fiindcă ne-a convins academicianul și profesorul Valeriu Tabără, dar și băiatul lui, viceprimarul Cosmin Tabără. Am venit și anul trecut și am organizat această mare manifestare și ne-am hotărât să venim și anul acesta.

Ne-a convins și Călin Costinaș de la Profi care este și partener și sponsor la TimișoaraFood Summit, dar și rectorul Cosmin Popescu de la Universitatea de Științele Vieții. Vreau să știți că formatul care e la Timișoara îl facem la București o dată sau de două ori pe lună.

Ne-am propus ceva foarte simplu: să strângem la un loc producătorii adevărați din zona de food din toată țara care au venit acum la Timișoara la această a doua ediție extraordinară să căutăm soluții noi de dezvoltare a sectorului”, a spus Bogdan Popovici.

Temă esențială în dezbatere a fost despre gestionarea riscurilor de business în contextul conflictelor internaționale.

Invitat special a fost Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, care a vorbit despre forța extraordinară a Timișului de producător de bunuri, aflat și pe primul loc, în ceea ce privește suprafața agricolă.

Alin Nica a amintit că Timișul este după București-Ilfov principalul exportator și unul din puținele județe cu excedent comercial. Timișul este cel mai mare județ agricol al țării și are fermieri care sunt cei mai dotați cu utilaje moderne.

“Spun toate aceste, acum, deși nu ne place să ne lăudăm. Bănățenii tac și fac.

Nu ne mulțumim numai cu titlul de capitala europeană a culturii, ci dorim să mai creăm un eveniment de succes care să atragă atenția tuturor actorilor din zona aceasta de food și turism.

Dorim să fim regiune gastronomică europeană în 2027. E o competiție acolo și lucrăm la dosarul de candidatură”, a declarat Nica.

Titlul de capitală culturală europeană a culturii pentru Timișoara a constituit pretextul și cârligul de a crea în județul Timiș un alt motor de creștere economică, pe turism,  iar turismul este strâns legat de zona de food.

Alin Nica și echipa sa și-au propus ca în 2027 -2028 Timișul să devină regiune gastronomică europeană să ajungă în top cinci destinații turistice.

“Bineînțeles că va fi potențial de business atunci foarte mare. Vreau să vă mai spun că întotdeauna viziunea trebuie să fie generatorul dezvoltării. O dezvoltare urmează după o viziune strategică. Pentru a dezvolta orice structură și orice afacere trebuie să existe o viziune.

Sunt strategii peste tot, dar până să fie puse în practică durează mult. Există multe începuturi fără sfârșit și sfârșituri fără început.

Blestemul, să zicem, al României în ultimii 33 de ani a fost că s-a dus această muncă de Sisif, demolând ceea ce au făcut cei dinainte sau în mare parte.

Sper că în viitor să înțelegem că trebuie să construim nu să facem demolări”, a concluzionat Alin Nica.

Călin Costinaș a vorbit despre rolul extraordinar al crizelor care pot reprezenta o cauză a reinventării și a căutării de soluții salvatoare, aducătoare de progres și maturizare economică.

“Economia s-a dezvoltat cum a putut și vedem că în anumite sectoare, cum este cel al cărnii de porc, există un echilibru foarte mare între cerere și ofertă. 90% din ceea ce se vinde în zona din mezeluri este făcut în România.

În schimb, știm în ceea ce privește carnea de porc cât de multă vine din import.

De exemplu, noi când facem o promoție, vindem în trei zile de promoție cât tranșează România în șase săptămâni.

Pe de altă parte, avem o producție atât de mare de grâu, dar eu nu pot să cumpăr niște biscuiți făcuți în România”.

Costinaș a vorbit și de crizele extraordinare cu care se confruntă economia țării din cauza războiului de la granițe și riscurile ce ne pot lovi.

“Credeam în urmă cu doi ani că vom trăi un conflict atât de aproape de România soldat cu mii de morți? Discutăm nu de un singur conflict armat, ci de mai multe conflicte. Mai grav este ca acestea se află exact unde se produce hrana și energia.

Rusia și Ucraina înseamnă două surse de grâu extraordinare. De asemenea, discutăm de conflict acolo unde e petrol, în Orientul Mijlociu.

Totuși, aceste situații ne-au învățat că trebuie să ne reinventăm și să rezistăm și cred că acest lucru face o economie să devină mai puternică.

Războiul de lângă noi și și covidul ne-au învățat să ne reinventăm și să găsim soluții, să nu ne obișnuim cu confortul care este dăunător.

În ultimii15 ani, nu ne-am gândit că o să avem o inflație așa de mare, de aceea acuma trebuie să învățăm să ne adaptăm. Conflictul de lângă noi și crizele pe lângă faptul că te obligă să te reinventezi te fac mai puternic și cauți soluții.

Ce se întâmplă după ce se va finaliza conflictul? Ce riscuri vom înfrunta?

Chiar dacă acum nu vedem ce trebuie să schimbăm, cred că vom fi loviți ca de un tsunami de ce s-ar putea să vină din Ucraina în zona de industrie alimentară și retailer. Trebuie să ieșim din zona confortului.

Am senzație că economia românească a lucrat la întâmplare ca o mașină cu patru roți, dar care parcă nu are volan. Fiecare merge în direcția în care crede și își găsește locul și că nu există o strategie. O spun către politicieni, fiindcă nu știm ce se va întâmpla peste 10 ani. Există multe ministere, dar nu sunt interconectate între ele. Totul merge la întâmplare”.

Alte teme ce vor fi dezbătute joi, 23 noiembrie, și vineri 24 noiembrie:

 “Viitorul și dilemele de marketing și comunicare în era inteligenței artificiale. Este IA sustenabilă?”.

 ”Amplificarea fluxurilor de export, creșterea calității produselor de import”

”Dispariția marketing-ului și comunicării clasice, „guerilla communication”, imensa necunoscută”

TimișoaraFood Summit 2023 va continua, joi 23 noiembrie, de la ora 9.30, la Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I al României” Timișoara.

Comentarii

comentarii