Primarul Nicolae Robu nu poate fi decât bucuros că ideea lui de a construi un metrou în Timişoara este apreciată de concitadinii plecaţi în Germania, chiar dacă ‚doctorului’ Ponta i se pare că este o idee ‚năstruşnică’. Vineri, edilul-şef le-a citit ziariştilor o scrisoare pe care a primit-o de la un timişorean stabilit în Liepzig de mai mulţi ani, şi care îl încurajează să nu renunţe la idee.
‚Am primit din Leipzig o confirmare că şi în acel oraş, comparabil ca mărime cu Timişoara, s-a realizat ceea ce doresc şi eu, un metrou, şi că la început au existat şi acolo discuţii, dar acum, când lucrarea este gata, toată lumea se mândreşte de acea lucrare şi că au acel metrou’, spune Nicolae Robu.
Mutarea liniilor de tren de suprafaţă, aşa cum sunt în prezent, în subteran, este o necesitate pentru municipalitate, iar Robu a anunţat deja lansarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate pentru acest proiect, traseul urmând să aibă cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grãdina Zoo şi Aeroport.
Municipiul este împărţit în două, la ora actuală, de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus – două subtraversări şi două treceri la nivel, sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente.
Primarul vede cel puţin două avantaje majore care s-ar crea prin această soluţie: disponibilizarea unui teren de circa 8 km lungime şi 80 m lăţime, pentru realizarea, pe axa est-vest a unui bulevard ultramodern, într-o zonă centrală, în imediata vecinătate a centrului istoric într-o concepţie arhitecturală unitară.
Al doilea avantaj ar fi reprezentat de dublarea funcţiunii liniilor ferate, care ar putea servi pe de-o parte, ca linii de tren, pe de altă parte, ca linii de tren intraurban (S-bahn / metrou), dată fiind compatibilitatea de ecartament şi nu numai.
În locul actualelor căi ferate va fi un bulevard de circa 60 de metri lăţime, amenajat cu clădiri şi cu toate elementele necesare, cu alei pietonale, cu spaţii verzi, cu benzi de bicicletă, dar şi pentru transport în comun, cu benzi corespunzătoare pentru traficul obişnuit.
Ideea face parte din proiectul ‘Timişoara – Vision 2030’, elaborat de Nicolae Robu împreună cu cea mai mare societate de institute de cercetare ştiinţifică aplicată din Europa, ‘Fraunhofer’ (Germania), în urmă cu aproape şapte ani.
Gara de Nord ar urma să-şi schimbe total faţa, să devină subterană, la fel ca acelea din marile capitale europene, iar legătura dintre gară şi aeroport să se realizeze prin sistemul de metrou.
