Acasă Administraţie Timișorenii, nemulțumiți de curățenia din oraș în 2020. Ce (poate) face primăria...

Timișorenii, nemulțumiți de curățenia din oraș în 2020. Ce (poate) face primăria în 2021?

329
DISTRIBUIȚI

Conform „Barometrului calității vieții în Municipiul Timișoara 2020”, document lansat pe 16 iulie de Universitatea de Vest din Timișoara, timișorenii sunt împărțiți în privința aspectelor de mediu din oraș. Dacă referitor la „spații verzi și parcuri”, trei sferturi s-au declarat satisfăcuți, în privința nivelului de zgomot, a calității apei de la robinet și a calității aerului, părerile sunt împărțite, înclinând ușor înspre mulțumire (între 50,1 și 53,8%). Singurul criteriu din această categorie de care timișorenii nu sunt satisfăcuți este „gradul de curățenie”. Aici, 53,8% dintre respondenți au spus că sunt „nemulțumiți”.

Consultând datele comparative pe ultimii ani, observăm că în anul precedent, în 2019, situația stătea invers, cu cei mai mulți timișoreni declarați mulțumiți de curățenie. Totuși, 2020 a fost singurul din ultimii patru ani în care procentajul celor care s-au declarat mulțumiți a fost de peste 50%. În 2016, acesta era în jur de 55%, pentru ca mai apoi, în următorii doi ani, să scadă treptat, până la 45%, respectiv puțin la puțin peste 40%. Minimumul coincide cu perioada când Timișoara rămăsese fără firmă de salubrizare stradală, în a doua parte a anului 2018, iar creșterea din 2019 poate fi explicată de contractul pe patru ani semnat cu Brantner în luna februarie pentru prestarea acelorași servicii de care înainte se ocupa Retim.

Majoritatea anului 2020 a fost marcată de finalul administrației Robu. Încă din primele luni ale anului s-a vorbit despre rampele de gunoi, de mizeria produsă în șantiere, care ar fi avut repercusiuni inclusiv asupra calității aerului, dar și despre spălarea stradală, anunțată cu mare fast de fostul edil la începutul pandemiei. Tot la începutul anului, edilul semna un contract și cu firma Transclean, care ar fi urmat, pentru următorii patru ani, să strângă și să valorifice deșeurile vegetale și cele provenite din construcții. Timișoara ajungea, astfel, să aibă trei firme de salubrizare: Retim – pentru colectarea deșeurilor menajere, Brantner – pentru curățenie stradală, Transclean – pentru deșeuri vegetale și din construcții.

„În momentul de față nu suntem mulțumiți, mă știți, sunt un perfecționist. Totuși, Timișoara nu este, după cum spun unii, în niciun caz, un oraș murdar. A depășit perioada critică în ceea ce privește curățenia. Mai sunt multe de făcut până ca Timișoara să ajungă un model de oraș curat, dar îi asigur pe timișoreni că nu mă voi opri din aceste demersuri”, spunea, cu acea ocazie, Robu.

A început și campania electorală, inițial programată pentru primăvară, dar prelungită până la începutul toamnei ca urmare a pandemiei de COVID-19. Dominic Fritz, candidatul USR PLUS care avea să și câștige alegerile pentru primărie, a făcut din tema salubrizării una principală în campania sa. Acesta a organizat, printre altele, inclusiv o conferință de presă printre sacii de gunoi.

„Tipic, curățenia se face atunci când intră în atenție sau cu o lună sau două înainte de alegeri. Actuala situație este continuarea situație din 2018, când pentru nouă luni nu am avut firmă de salubrizare care să curețe străzile. Spune multe despre modul în care e administrat orașul nostru. Îi respectă primăria pe timișoreni? Dacă ne uităm în jur, am spune că nu! Nu suntem condamnați să trăim într-un oraș murdar! Timișoara poate să fie la fel de curată ca orice oraș frumos din occident”, spunea, în iulie 2020, Fritz.

Cu speranța că vor scăpa de „dezvoltarea în forță” de multe ori haotică – inclusiv în privința deșeurilor și a mizerie create astfel –, timișorenii au mers pe mână „neamțului”. Ce s-a întâmplat de atunci? Dacă ar fi să ne luăm după postările de pe rețelele de socializare, nu prea multe. Cu toate că primăria postează regulat pe site programul de salubrizare stradală, timișorenii încă reclamă faptul că nu toate străzile sunt măturate, că încă nu ajung peste tot vehiculele care spală străzile și că încă se formează rampe de deșeuri, atât pe terenurile neîngrijite, cât și în jurul coșurilor de gunoi negolite la timp.

În privința rampelor de gunoaie, Fritz spunea, în mai 2021, că primăria plătește milioane de lei anual pentru ridicarea lor și, tocmai de aceea, promitea măsuri dure. Doar în Kuncz, timp de două luni, au fost ridicate peste 900 de tone de deșeuri aruncate pe terenurile neîntreținute, în mod special în zona bisericii. Alte câteva zeci de tone au fost ridicate din preajma bazei Uszoda în lunile iunie și iulie. „Vorbim inclusiv de deșeuri din construcții, de la firme care nu au – presupunem – contracte pentru ridicarea legală a acestor deșeuri. Am cerut Poliției Locale să intensifice controalele și să dea amenda maximă prevăzută de lege”, spunea, în urmă cu două luni, edilul-șef.

Într-adevăr, de atunci Poliția Locală a început să „ia la puricat” șantierele din oraș și să dea amenzi acolo unde nu există contract încheiat cu o firmă specializată. În alte cazuri, au fost aplicate sancțiuni și strict ca urmare a formării rampelor, atât celor care administrează deficitar spațiile destinate depozitării de deșeuri, cât și celor surprinși de sistemul de supraveghere video că se debarasează de gunoaie pe unde apucă. De menționat că astfel de acțiuni ale polițiștilor locali privind rampele clandestine nu sunt neapărat o noutate.

Pentru a vedea ce alte strategii a pregătit Primăria Timișoara în privința curățeniei din oraș, am luat legătura cu city-managerul Matei Creiveanu. Acesta ne-a spus că, deși există și în cazul salubrizării stradale o „grea moștenire”, actuala conducere a instituției este încrezătoare că poate să crească procentajul timișorenilor celor care se declară mulțumiți de curățenia din oraș în studii independente cum este cel al UVT.

„Problema este că lucrăm cu aceleași contracte, cele încheiate de fosta administrație. Avem același firme care se ocupă, aceleași utilaje, aceiași muncitori. Trebuie să luptăm cu aceleași arme. Ce putem facem strict diferit este pe partea de implementare: ce se face, cum se face. Deja am luat câteva astfel de măsuri: am mărit traseele de salubrizare, este cineva mereu care urmărește mașinile pe traseu, am reînceput spălarea mecanică a străzilor, am discutat cu reprezentanții Retim să creștem numărul de domuri pentru deșeuri din sticlă”, ne-a spus administratorul public al Timișoarei.

Acesta a sugerat că actuala conducere e a Primăriei Timișoara, cel puțin comparativ cu alte administrații sau instituții din țară, este mai strictă în ceea ce privește criteriile pe care trebuie să le îndeplinească firmele care se ocupă de curățenie. Un exemplu în acest sens ar fi contractul cu Transclean, firmă care nu are autorizație de mediu. Cum activitatea de ridicare a deșeurilor vegetale și din construcții este una de nișă, legislația nu ar prevedea în mod clar dacă acest document este necesar, primăria încă așteaptă răspuns „tranșant” de la instituțiile naționale de mediu. Până să vină acesta, contractul se derulează în continuare.

Comentarii

comentarii