Acasă Administraţie Timișorenii, nemulțumiți de valorile „prea mari” ale taxelor și impozitelor

Timișorenii, nemulțumiți de valorile „prea mari” ale taxelor și impozitelor

425
DISTRIBUIȚI

Miercuri, 8 septembrie, a avut loc dezbaterea pe tema taxelor și impozitelor locale propuse de actuala administrație a Timișoarei pentru anul 2022. Din partea conducerii primăriei au participat administratorul public Matei Creiveanu și directorul Direcției Fiscale, Adrian Bodo. După cum era de așteptat, cei mai mulți participanți au criticat intenția executivului de a tripla impozitul pe clădirile nerezidențiale deținute de persoanele fizice, astfel încât aceasta să ajungă la nivelul celor plătite de persoanele juridice. Conform city-managerului, această diferență a deschis, până acum, o „portiță” de „optimizare fiscală” pentru unii antreprenori.

Practic, conform proiectului propus de administrația Fritz, pentru imobilele folosite în scopuri economice, atât persoanele fizice, cât și cele juridice vor plăti 1,95% din valoarea clădirii. În 2021, pentru persoanele fizice, cuantumul impozitului respectiv este de 0,6% din aceeași valoare. De altfel, acesta este nivelul maxim prevăzut de lege: 1,3%, la care se poate adăuga încă o majorare de 50%.

Celor care au criticat această inițiativă, city-managerul Matei Creiveanu le-a spus că legiuitorul și municipalitatea prevăd o formă de „protecție socială” în impozitul pe clădirile rezidențiale, unul destul de redus. La Timișoara, în 2022, si acesta ar urma să sufere o majorare, de la 0,08 la 0,10% din valoarea clădirii, dar rămâne la jumătate din valoarea maximă prevăzută de lege.

„Pentru clădirile rezidențiale, creștem de la nivelul minim permis de lege, 0,08%, la jumătate din nivelul maxim permis pe lege, 0,1%. Asta însemnă undeva între 2 și 4 lei pe lună la o locuință medie. Acest impozit, într-un oraș precum Timișoara, nu poate să fie la nivelul minim. Toate acestea sunt niveluri extrem de mici, gândite pentru specificul românesc, unde există o pondere foarte mare de proprietari de locuințe. (…) Creșterea aceasta este una absolut neglijabilă, de o pizza pe an. Pentru clădirile nerezidențiale, creșterea este de la 0,6 la 1,95%. Este vorba de taxare egală la activitate egală, este un impozit pe activ. Nu putem să lăsăm, de exemplu, un restaurant care funcționează într-o spațiu deținut de o societate comercială să nu fie impozitat similar cu unul asemănător deținut dintr-o clădire deținută de o persoană fizică. (…) Avem cazuri în care afacerile au fost ținute deliberat în clădiri proprietate a persoanelor fizice. Este un avantaj fiscal nejustificat. Închidem o portiță de optimizare fiscală”, a răspuns unei critici Matei Creiveanu.

Matei Creiveanu (stânga) și Adrian Bodo (centru)

Oamenii de afaceri prezenți au salutat intenția de a „egaliza” nivelul taxelor între persoanele fizice și cele juridice, însă au criticat, la modul general, valoarea impozitului pe clădirile nerezidențiale. Ovidiu Șandor, de exemplu, a spus: „Consideră că acest nivel (de 1,95% din valoarea imobilului – n.r.) este complet nejustificat de mare, indiferent cum raportăm acest nivel, la costul de producție sau de achiziție. Înseamnă că un proprietar va plăti, în aproximativ 50 de ani, primăriei încă o dată prețul pe care l-a plătit fie pentru construcția, fie pentru cumpărarea acelui spațiu”.

Discuții mai aprinse au fost între city-manager și Corina Macri, președintele Horetim, asociație patronală din domeniul ospitalității. În aceeași idee cu Șandor, Macri a specificat că orașe precum București, Cluj, Sibiu sau Oradea au, pentru același impozit, valori între 1 și 1,5% din valoarea clădirii. Taxele prea mari, a spus reprezentanta antreprenorilor locali din HoReCa, sunt și cele care fac ca Timișoara să nu aibă investiții prea mari în domeniul hotelier, de exemplu.

 „Anul trecut ne-am așezat la masă cu domnul Bodo și cu domnul primar – care văd că nu este aici – și ni s-a spus că este o situație specială. Nu s-a schimbat acest procent (de 1,95% – n.r.), cel mai mare nivel din țară. Ni s-a spus că de anul acesta se va ajunge la un management serios, cum se cuvine pentru Timișoara. Ar trebuit să fie un impozit pe realitatea urbană. Nu credem că Timișoara este, în acest moment, un oraș premium. (…) Nu favorizați decât trecerea în sistemul particular. Pot să trec în sistemul particular, plătesc taxe mai mici, nu mai am nici acea contribuție la bugetul local. Trec în Airbnb sau fac alt sistem de închirieri”, a spus Corina Macri.

Creiveanu i-a răspuns: „Nu știu la ce vă referiți cu «sistem particular», sper că nu la evaziune fiscală. Dar acesta este un oraș cu un buget funcțional. Oricât de talentat ai fi, nu poți să tai 10% din bugetul local. Reprezentanți o industrie, HoReCa, care crește odată cu orașul și avem o dezvoltare urbană puternică. Timișoara este un oraș extrem de bine dezvoltat din punct de vedere economic. Pe de altă parte, de un an și jumătate nu auzim decât despre HoReCa. Industria productivă a lucrat și a tăcut. Și au fost și ei loviți, de restricții, de oameni care s-au îmbolnăvit, de criza materialelor, criza semiconductoarelor. Este o problemă cu HoReCa pentru că, în vremuri de pace, este industria, o spun rapoartele Băncii Mondiale, cea mai predispusă la evaziune fiscală. Este cea care, în vremuri bune, nu vrea să știe de stat. A venit o vreme de criză și brusc ne-am adus aminte că există stat și am cerut facilități și înlesniri. Și le-ați primit”.

Ulterior, au luat cuvântul și mai mulți membri ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) Timișoara. În general, aceștia au ridicat întrebări despre măririle de impozite deja discutate, dar au și propus drept „o soluție mai eficientă” o mai bună colectare, în special a restanțelor din anii precedenți. Alți timișoreni au cerut impozite mai mici pe autoturisme sau, cum a fost cazul reprezentanților asociațiilor de proprietari, facilități „reale” pentru cei care aleg să își renoveze clădirile.

Creiveanu și Bodo au reluat explicațiile deja menționate, iar în legătură cu gradul de colectare, directorul Direcției Fiscale a spus că cel actual, de 85%, este unul foarte bun. Acesta a dat asigurări că „nimeni nu poate scăpa de plata taxelor”, singurele excepții fiind datoriile care se prescriu, atunci când nu există vreun mod de a fi recuperat prejudiciul. Cât despre impozitele pe autoturisme, city-managerul a spus că acestea sunt destul de mici, „un cost absolut neglijabil” în suma totală de bani pe care un timișorean o plătește pentru a-și întreține mașina. Totuși, acesta a ținut să amintească de proiectul legat de taxarea parcării pe domeniul public, una care se înscrie în strategia actualei administrații de a reduce numărul de autoturisme.

Comentarii

comentarii